Liderul crescătorilor de vaci trage un semnal de alarmă: Piața românească, invadată de brânza care nu a văzut laptele.
Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, trage un semnal de alarmă referitor la produsele pe care românii le cumpără ca fiind brânzeturi, dar care nu conțin lapte. Îngrijorător este faptul că aceste produse se găsesc acum chiar şi în marile magazine.
Acesta spune că în locul laptelui, brânzeturile sunt fabricate dintr-o serie de uleiuri vegetale, precum cel de palmier și cel de soia. Așa se ajunge ca produse să fie extrem de ieftine, prețul fiind singurul semn care diferențiază aceste lactate de cele care respectă rețetale tradiționale și au lapte proaspăt în compoziție.
Un fenomen periculos se extinde rapid, în timp ce autoritățile refuză să ia încă o măsură în acest sens. Este vorba despre prezența pe piața românească a lactatelor fabricate fără lapte, susține Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. La rândul său fermier în Maramureș, Frânc susține că brânzeturile fără lapte au început să fie tot mai prezente în România, ajungându-se ca după comercializarea lor în piețe, aceste produse să poată fi acum găsite chiar și pe rafturile marilor magazine.
În locul laptelui, brânzeturile sunt fabricate dintr-o serie de uleiuri vegetale, precum cel de palmier și cel de soia. Așa se ajunge ca produse să fie extrem de ieftin – prețul fiind singurul semn care diferențiază aceste lactate de cele care respectă rețetale tradiționale și au lapte proaspăt în compoziție. “Deși TVA-ul este de 24% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț redicol de doar câțiva lei”, este revoltat președintele FCBR, Claudiu Frânc (foto).
El susține că pe piața lactatelor, multe reguli sunt încălcate. ”Spre exemplu, în laptele proaspăt este interzisă folosirea de lapte praf și, totuși, sunt mărci pe piața românească care vând lapte ambalat produs exclusiv din lapte praf”, ne-a mărturisit cu regret Claudiu Frânc.
Riscurile la care sunt expuși românii care consumă lactate produse fără lapte lapte sunt diverse și periculoase, întrucât la baza acestor produse stau uleiuri ce conțin grăsimi esterificate cu grave consecinte asupra sănătății.
“Deși TVA-ul este de 19% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț redicol de doar câțiva lei”, spune Claudiu Frânc pentru Agrointel.
Pentru rezolvarea acestei probleme, președintele Federației Crescătorilor de Bovine a propus ca etichetele produselor lactate să includă minimum patru elemente, respectiv țara de origine a laptelui materie primă, cantitatea de lapte proaspăt, cantitatea de lapte reconstituit (lapte praf) din produs și cât la sută din produs este reprezentat de altceva decât lapte.
Fermierii vor o etichetare corectă a produselor din lapte
De prezența acestor lactate pe piața românească, chiar și în marile magazine, știu și autoritățile de la cel mai înalt nivel. De altfel, brânzeturile contrafăcute au reprezentat un subiect firbinte la recentele întâlniri dintre oficialii din Ministerul agriculturii și crescătorii de ovine și de bovine. La aceste discuții, fermierii au venit cu o serie de propuneri care, deși nu vor putea să elimine din piață aceste pericole alimentare, vor putea măcar să ofere consumatorului șansa de a alege în cunoștință de cauză.
”Am propus ca etichetele produselor lactate să includă minim patru elemente: țara de origine a laptelui materie primă, cantitatea de lapte proaspăt, cantitatea de lapte reconstituit (lapte praf) din produs și cât la sută din produs este reprezentat de altceva decât lapte. În acest moment există o legislație europeană adoptată în cadrul conferinței din 10 martie 2010 care spune că statele membre pot impune aceste elemente de etichetare”, a declarat pentru Agrointeligența Claudiu Frânc. Regulile de etichetare susținute de către Federația Crescătorilor de Bovine din România au fost puse în discuție inclusiv la Consiliul Concurenței și în negocierile cu celelalte instituții ale statului. Când vor fi impuse nu se știe, dar producătorii români au speranța că instituțiile statului își vor face treaba.
Promovarea consumului de lactate românești
În afară de aceste măsuri ce țin de o etichetare corectă în industria laptelui, Claudiu Frânc vorbește despre soluții concrete pentru riscul la care sunt expuși fermierii români într-o piață invadată de importuri. Mai mult, odată cu eliminarea cotelor la lapte, producătorii români nu vor putea face față concurenței neloiale din afară. Din aceste motive, crede Frânc, se impune o promovare a consumului de produse românești și măsuri urgente de etichetare corectă.
