Conflictul din Orientul Mijlociu a generat o nouă criză diplomatică, de această dată între Statele Unite și Spania, după ce Madridul a anunțat că nu va permite utilizarea bazelor militare de pe teritoriul său pentru eventuale atacuri împotriva Iran.
Spania refuză folosirea bazelor militare
Ministrul spaniol de Externe a transmis oficial că Spania nu își va pune la dispoziție infrastructura militară pentru operațiuni îndreptate împotriva Iranului. Decizia vine pe fondul escaladării conflictului regional și al implicării tot mai directe a marilor puteri.
Reacția de la Washington nu a întârziat. Președintele american Donald Trump a amenințat cu suspendarea schimburilor comerciale cu Spania.
„Spaniolii au spus că nu le putem folosi bazele militare. Nu au fost prietenoși. O să întrerupem toate acordurile comerciale cu Spania. Nu mai vrem să avem de-a face cu Spania”, a declarat liderul de la Casa Albă.
Guvernul de la Madrid a replicat că orice revizuire a relațiilor comerciale trebuie să respecte dreptul internațional și acordurile bilaterale dintre Uniunea Europeană și SUA.
Pedro Sanchez: „Nu războiului”
Premierul spaniol Pedro Sanchez a avut o poziție fermă împotriva conflictului, potrivit publicației El País.
„Nu la încălcarea dreptului internațional. Nu la ideea că lumea își poate rezolva problemele doar prin conflicte armate. Și, în final, nu la repetarea greșelilor din trecut. În concluzie, poziția Guvernului Spaniei se rezumă la următoarele cuvinte: Nu războiului”, a declarat premierul.
Acesta a cerut tuturor părților implicate – SUA, Iran și Israel – să oprească escaladarea înainte ca situația să devină ireversibilă.
„Nu se poate răspunde la o ilegalitate cu o altă ilegalitate, astfel încep cele mai mari dezastre ale umanității”, a subliniat Pedro Sanchez.
Premierul a făcut referire și la intervenția militară din Irak din 2003, când, potrivit afirmațiilor sale, SUA au atras Spania într-un conflict justificat prin existența armelor de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein.
Iranul ar fi ales un nou lider suprem
În paralel cu tensiunile diplomatice, presa internațională relatează că în Iran ar fi fost desemnat un nou lider suprem. Potrivit informațiilor apărute, Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, ar fi fost votat drept succesor, în urma unei proceduri desfășurate online.
Decizia ar fi fost influențată de presiunea exercitată de Gărzile Revoluționare Islamice, în contextul în care clădirea din Qom unde trebuia să aibă loc reuniunea experților ar fi fost distrusă în urma unor atacuri israeliene.
Schimbarea la vârful puterii de la Teheran vine într-un moment de intensificare a confruntărilor militare din regiune. În ultimele zile, au fost raportate atacuri cu drone și raiduri aeriene în mai multe puncte sensibile din Orientul Mijlociu, inclusiv în apropierea unor obiective diplomatice și militare.
Escaladarea tensiunilor amplifică incertitudinea geopolitică și ridică semne de întrebare privind evoluția relațiilor internaționale în perioada următoare.
