Românii care au lucrat în agricultură înainte de 1990, în zonele necooperativizate, ar putea beneficia de noi reguli pentru recunoașterea vechimii și acordarea pensiei. O inițiativă legislativă propune ca perioadele în care aceștia au contribuit la fostul sistem de asigurări sociale să fie recunoscute explicit drept stagiu de cotizare. Proiectul prevede și posibilitatea pensionării pe baza unui stagiu minim de 10 ani, precum și simplificarea procedurilor pentru obținerea documentelor necesare. Măsurile nu sunt însă în vigoare, fiind necesară adoptarea modificărilor legislative.

Inițiativa urmărește să clarifice situația persoanelor care au desfășurat activități agricole în gospodării individuale, într-o perioadă în care sistemul de pensii funcționa după reguli diferite de cele actuale.

Cine sunt agricultorii care ar putea beneficia de noile prevederi

Proiectul legislativ îi vizează în special pe foștii agricultori din zonele necooperativizate ale României.

Este vorba despre persoane care, înainte de 1990, lucrau în gospodării agricole individuale, fără să facă parte din cooperativele agricole de producție.

În perioada comunistă, aceste persoane erau supuse unui sistem special de asigurări sociale, reglementat prin Legea nr. 5/1977.

Actul normativ prevedea contribuții obligatorii pentru țăranii care desfășurau activități agricole în gospodării individuale, precum și pentru membrii familiilor acestora care îndeplineau condițiile legale.

Inițiatorii actualului proiect susțin că o parte dintre aceste persoane întâmpină dificultăți în valorificarea perioadelor respective la stabilirea drepturilor de pensie.

Mulți dintre cei vizați au acum vârste înaintate, iar lipsa documentelor din perioada respectivă poate complica procedurile administrative.

Perioada 1977–1992 ar putea fi recunoscută explicit ca stagiu de cotizare

Una dintre principalele modificări propuse privește perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a Legii nr. 5/1977 și abrogarea acesteia prin Legea nr. 80/1992.

Inițiatorii solicită ca această perioadă să fie menționată explicit în legislația actuală a pensiilor, pentru persoanele care au desfășurat activități agricole și au contribuit potrivit reglementărilor de atunci.

Scopul declarat este eliminarea dificultăților întâmpinate de foștii agricultori atunci când încearcă să dovedească vechimea în muncă.

În prezent, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii include deja prevederi referitoare la timpul util la pensie realizat de agricultori și la durata de asigurare stabilită potrivit legislației anterioare.

Prin urmare, noul proiect urmărește o clarificare și o modificare a condițiilor de valorificare a acestor perioade, nu introducerea pentru prima dată a recunoașterii muncii agricole în sistemul de pensii.

Pensie cu minimum 10 ani de cotizare pentru anumite categorii de agricultori

O altă prevedere importantă se referă la stagiul minim necesar pentru obținerea pensiei.

Potrivit inițiativei, foștii agricultori care au fost asigurați în baza Legii nr. 5/1977 ar putea beneficia de un stagiu minim de cotizare de 10 ani, conform regulilor prevăzute de legislația specială din acea perioadă.

Această modificare ar putea avea relevanță pentru persoanele care au contribuit la fostul sistem de pensii al agricultorilor, dar nu îndeplinesc condițiile generale de pensionare prevăzute de legislația actuală.

În sistemul public de pensii, stagiul minim de cotizare contributiv este, în general, de 15 ani.

Inițiatorii consideră că aplicarea unor reguli adaptate fostului sistem agricol ar putea permite valorificarea contribuțiilor efectuate în trecut.

Totuși, reducerea stagiului minim la 10 ani reprezintă, în acest moment, doar o propunere legislativă.

Nu există o regulă nouă, deja aplicabilă, prin care toți agricultorii să poată ieși la pensie după numai 10 ani de muncă.

Documente mai ușor de obținut pentru stabilirea pensiei

Una dintre problemele semnalate de persoanele care au lucrat în agricultură înainte de 1990 este dificultatea de a obține documentele care atestă contribuțiile și perioadele de activitate.

În multe situații, arhivele sunt incomplete, iar instituțiile care administrau vechile evidențe au fost reorganizate sau desființate.

Proiectul legislativ propune simplificarea procedurilor administrative, astfel încât persoanele vizate să își poată demonstra mai ușor drepturile.

Această măsură ar putea fi importantă pentru foștii agricultori care nu mai dețin documentele originale.

Totuși, modalitatea concretă de dovedire a perioadelor lucrate este unul dintre aspectele controversate ale inițiativei.

Consiliul Economic și Social a atras atenția că stabilirea drepturilor de pensie doar pe baza unor declarații pe propria răspundere, fără documente justificative, ar putea crea probleme de aplicare.

Proiectul a primit un aviz negativ de la Consiliul Economic și Social

Deși inițiatorii consideră că modificările sunt necesare pentru corectarea unor inechități, propunerea legislativă nu a primit sprijinul tuturor instituțiilor consultate.

Consiliul Economic și Social a emis un aviz nefavorabil.

În motivarea sa, instituția a arătat că legislația actuală recunoaște deja, în anumite condiții, perioadele de asigurare ale agricultorilor din fostele zone cooperativizate și necooperativizate.

Potrivit CES, introducerea unor dispoziții suplimentare ar putea genera dificultăți de interpretare, în condițiile în care actuala lege a pensiilor reglementează deja aceste situații.

Instituția a formulat rezerve și față de posibilitatea stabilirii drepturilor de pensie fără documente justificative suficiente.

În schimb, Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, potrivit documentelor publicate de Senat.

Aceste avize nu reprezintă decizii finale asupra proiectului, dar sunt luate în considerare în procedura parlamentară.

De ce există diferențe între foștii agricultori

Înainte de 1990, agricultura din România era organizată în mai multe forme.

În zonele cooperativizate, numeroși locuitori lucrau în cooperative agricole de producție, iar perioadele de activitate erau evidențiate potrivit unor reguli specifice.

În zonele necooperativizate, țăranii lucrau în gospodării individuale și contribuiau la un sistem separat de asigurări sociale.

După schimbările legislative de la începutul anilor 1990, sistemele de pensii au fost reorganizate.

Trecerea la noile reglementări a generat, în unele cazuri, dificultăți în reconstituirea perioadelor de asigurare și în valorificarea contribuțiilor.

Inițiatorii proiectului susțin că foștii agricultori din zonele necooperativizate au nevoie de reguli mai clare pentru a beneficia de drepturile aferente perioadelor în care au contribuit.

Consiliul Economic și Social are însă o interpretare diferită, apreciind că actuala legislație oferă deja cadrul necesar recunoașterii acestor perioade.

Câți pensionari agricultori beneficiază de indemnizație socială

Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că foștii agricultori reprezintă în continuare o categorie importantă în sistemul de protecție socială.

În iunie 2026, un număr de 37.302 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor beneficiau de indemnizație socială pentru pensionari.

Potrivit datelor CNPP, valoarea medie a completării suportate de la bugetul de stat pentru această categorie era de 361 de lei.

Cele mai multe persoane din această categorie se aflau în județele Iași, Botoșani, Olt și Suceava.

Indemnizația socială pentru pensionari completează veniturile persoanelor eligibile până la nivelul minim stabilit prin lege.

Aceste date nu arată însă câte persoane ar beneficia efectiv de noua propunere legislativă.

Când ar putea intra în vigoare noile reguli pentru pensiile agricultorilor

Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament la sfârșitul anului 2025 și a parcurs etape de avizare și analiză în comisiile parlamentare.

Pentru ca modificările să producă efecte, proiectul trebuie să finalizeze procedura legislativă, să fie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

Până atunci, casele teritoriale de pensii aplică legislația aflată în vigoare.

Persoanele care au lucrat în agricultură înainte de 1990 și întâmpină dificultăți în valorificarea vechimii pot solicita informații de la casa teritorială de pensii și pot verifica documentele disponibile privind perioadele de asigurare.

Proiectul privind pensiile foștilor agricultori ar putea aduce reguli mai clare pentru recunoașterea contribuțiilor realizate între 1977 și 1992, un stagiu minim de 10 ani pentru persoanele vizate și proceduri administrative simplificate. Deocamdată, aceste modificări rămân propuneri, iar aplicarea lor depinde de decizia Parlamentului.