La mai bine de trei ani de la moartea lui Mihai Șora, familia filozofului e departe de liniște. Filozoful s-a stins din viață la 106 ani, iar moștenirea lui a devenit motiv de ceartă între copii și ultima soție, Luiza Palanciuc-Șora, cu 56 de ani mai tânără decât el.
Războiul judiciar scoate acum la iveală detalii despre avere: proprietăți înstrăinate în urmă cu mai bine de un deceniu, sume de bani și un document invocat drept „testamentul final” al filozofului. Informațiile vin dintr-o încheiere judecătorească recentă, care schimbă din nou cursul disputei pentru moștenire.
Povestea de dragoste dintre Mihai Șora și Luiza Palanciuc a fost mult timp pe prima pagină a ziarelor, mai ales din cauza diferenței mari de vârstă dintre cei doi. Filozoful avea 98 de ani când s-a căsătorit, în 2014, cu femeia care i-a rămas alături până la sfârșitul vieții.
După moartea lui Mihai Șora, survenită pe 25 februarie 2023, s-a vorbit în spațiul public despre o avere estimată la aproximativ un milion de euro, sumă care nu a fost confirmată printr-o evaluare judiciară.
Copiii filozofului au hotărât însă, la trei ani de la dispariția lui, să tranșeze problema moștenirii în instanță.
La Judecătoria Sectorului 1 București a fost înregistrat, pe 23 februarie 2026, dosarul 7477/299/2026, care are ca obiect succesiunea lui Mihai Șora.
Reclamanții sunt Toma Gabriel Șora, Alexander Elisabeth Șora și Sylvie Gabrielle Delmas, iar de cealaltă parte se află Luiza Camelia Palanciuc-Șora.
Luiza Palanciuc-Șora nu s-a limitat însă la postura de pârâtă. Ea a formulat, la rândul ei, o cerere reconvențională, prin care a introdus în disputa succesorală chestiuni legate de bunuri și sume de bani din trecutul familiei.
Documentele procesului invocă chiar „testamentul final” al lui Mihai Șora.
Referirea apare într-o încheiere pronunțată la 14 octombrie 2026, care arată că văduva a cerut raportul unor presupuse donații, inclusiv în legătură cu bunuri menționate în testamentul invocat.
Din soluția instanței reiese că Luiza Palanciuc-Șora a încercat să aducă în discuția despre succesiune un apartament din București, situat pe strada Țepeș Vodă.
Nu e vorba de o tranzacție recentă, ci de un imobil înstrăinat în anul 2015, cu aproximativ opt ani înainte de decesul filozofului.
Văduva a cerut ca, în cadrul raportului donațiilor, să fie luată în calcul valoarea sau echivalentul valoric al proprietății la momentul înstrăinării.
În aceeași cerere, Luiza a adus în discuție și sume de bani provenite din valorificarea unor bunuri din patrimoniul familiei Șora, inclusiv proprietăți situate la Timișoara, despre care se arată că ar fi fost menționate în „testamentul final”.
Disputa nu se mai referă doar la bunurile rămase după moartea filozofului, ci și la operațiuni patrimoniale petrecute cu mulți ani înainte.
Documentul judiciar nu spune deocamdată cine a beneficiat de eventuala donație a apartamentului, ce sume au rezultat din valorificarea bunurilor și ce dispoziții conține testamentul invocat.
Tocmai când disputa părea să se extindă asupra unor bunuri din trecutul familiei, a intervenit o decizie neașteptată.
La 14 octombrie 2026, Judecătoria Sectorului 1 a dispus anularea parțială a cererii reconvenționale formulate de Luiza Palanciuc-Șora.
Mai precis, instanța a anulat solicitările privind raportul donațiilor pentru apartamentul înstrăinat în 2015 și sumele provenite din valorificarea bunurilor familiei, inclusiv cele din Timișoara.
În textul încheierii se precizează: „Anulează în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă PALANCIUC ȘORA LUIZA CAMELIA, respectiv cu privire la capetele de cerere prin care se solicită raportul donațiilor […]”.
Soluția mai face referire la: „sumele provenite din valorificarea unor bunuri din patrimoniul familiei Șora, inclusiv din bunurile situate la Timișoara, menționate de Mihai Șora în testamentul său final”.
Decizia e o lovitură procedurală pentru văduvă, însă nu are caracter definitiv. Anularea parțială nu echivalează cu stabilirea inexistenței donațiilor și nici cu soluționarea pe fond a întregii moșteniri.
Judecătorii au precizat că încheierea poate fi atacată prin cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la comunicare.
Conflictul dintre ultima soție și copiii filozofului nu a izbucnit tocmai peste noapte.
Încă din 2023, după înmormântare, între membrii familiei au apărut tensiuni în spațiul public. Tom Șora a făcut atunci declarații despre relația cu tatăl său și despre proprietățile acestuia, inclusiv despre apartamentul în care locuise filozoful.
La acel moment, fiul filozofului susținea că una dintre locuințe fusese cumpărată, în anii ’90, cu bani proveniți de la fratele său, Andrei Șora.
Procesul e departe de final, iar rămâne de stabilit ce bunuri intră efectiv în masa succesorală, ce drepturi revendică fiecare parte și care este valoarea reală a averii lăsate de Mihai Șora.
