Guvernul României are în vedere o reformă majoră în ceea ce privește pensiile speciale, o temă controversată care a stârnit dezbateri aprinse de-a lungul anilor.
În contextul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), tăierea pensiilor speciale reprezintă un jalon neîndeplinit, iar Comisia Europeană blochează o tranșă de plată de peste un miliard de euro. Reformele propuse includ alinierea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru toți cetățenii, fără excepții.
Românii ar urma să iasă la pensie la 65 de ani
Kelemen Hunor a declarat recent, pentru Europa FM, că pensiile speciale trebuie eliminate pentru a aduce echitate în sistemul de pensii. Într-o intervenție televizată, el a subliniat că este inacceptabil ca anumite categorii profesionale, precum magistrații, polițiștii sau militarii, să iasă la pensie la vârste de 48-50 de ani, în timp ce majoritatea românilor muncesc până la 65 de ani.
„Oamenii au un simț al dreptății foarte-foarte dezvoltat. Și vă spun un singur lucru: nu pot accepta că magistrații, indiferent că sunt judecători sau sunt procurori, nu pot accepta că polițiștii, militarii, după 25 de ani de serviciu, la 50 de ani, la 48 de ani, la 49 de ani, ies la pensie.
Este inacceptabil. Deci, societatea nu acceptă așa ceva.
Că ei au creat stat în stat, asta este. Dar trebuie să spargem această bariere. Trebuie să mergem la vârsta de pensionare la 65 de ani.(…) Să iei și pensia de serviciu, să cumulezi cu o funcție de conducere tot la stat, nu este corect. Și oamenii de aceea sunt supărați” a declarat Kelemen Hunor.
Impactul asupra PNRR și blocajele financiare
Problema pensiilor speciale este una dintre principalele cauze ale blocării tranșei a treia din PNRR, în valoare totală de 2,7 miliarde de euro.
Din această sumă, peste un miliard de euro nu au fost acordați României, deoarece guvernanții nu au reușit să implementeze reformele necesare. Printre jaloanele restante se numără atât modificările legate de pensiile speciale, cât și cele privind numirile în companiile de stat.
Ministrul Marcel Boloș a declarat că se așteaptă decizia Curții Constituționale din 4 februarie pentru a clarifica situația juridică a pensiilor militarilor. Totodată, se așteaptă publicarea în Monitorul Oficial a deciziei privind impozitarea cu 20% a pensiilor speciale, care a fost declarată neconstituțională.
„ Într-adevăr, avem pentru cererea de plată numărul trei o serie de jaloane față de care Comisia nu a validat încă faptul că au fost îndeplinite.
Unul dintre cele mai importante jaloane este cel legat de pensiile speciale, pentru că pe de o parte, așteptăm decizia Curții Constituționale, pe data de 4 februarie, în ceea ce privește pensiile militarilor și pe de altă parte, avem pronunțarea pe care deja Curtea Constituțională a avut-o pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale și, desigur, de aici neconstituționalitatea acestei decizii.
Așteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial și așteptăm și vizita Comisiei Europene anunțată pentru perioada 10-14 februarie” a precizat Boloș, pentru antena3.ro.
Date alarmante despre pensiile speciale
- Povestea Anei Timofte, eleva care a avut curajul să creadă în munca ei
- Când durerea de spate e semn de cancer. Medic: ”E o afecțiune malignă despre care se vorbeşte mai puţin, însă este extrem de agresivă”
- Guvernul Bolojan își angajează răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Ce prevede proiectul și care sunt reacțiile
În România, există aproximativ 8.000 de magistrați care beneficiază de pensii speciale, iar media acestora este de 25.000 de lei pe lună. Din această sumă, doar 7.000 de lei provin din contribuții efective, restul de 17.000 de lei fiind acoperiți de stat. Această discrepanță este un punct sensibil pentru cetățeni, care consideră că sistemul este profund inechitabil.
Guvernul susține că fără o reformă structurală, situația actuală nu se poate schimba. Kelemen Hunor a pledat pentru reducerea taxelor pe muncă și a criticat politica actuală de acordare a pensiilor speciale, care, în opinia sa, creează o inechitate evidentă în societate.
Românii așteaptă cu nerăbdare clarificările din partea Curții Constituționale, precum și măsurile concrete din partea guvernului pentru alinierea sistemului de pensii la standardele europene. Deciziile din următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru viitorul reformei și pentru deblocarea fondurilor PNRR.
Astfel, tăierea pensiilor speciale și alinierea vârstei de pensionare sunt esențiale pentru echitatea socială și progresul economic al României. Cu toate acestea, implementarea reformelor va necesita voință politică și un consens larg între autorități și cetățeni.
