O poveste care părea desprinsă dintr-un film romantic s-a transformat într-un adevărat coșmar financiar pentru o femeie de 61 de ani din Ploiești. Aceasta era convinsă că și-a găsit sufletul pereche pe internet, însă în spatele cuvintelor frumoase se ascundea o escrocherie bine pusă la punct.
Timp de aproape doi ani, femeia a fost manipulată de un bărbat care se prezenta drept un „prinț” atent și îndrăgostit, dar care, în realitate, era un nigerian de 35 de ani. Cu ajutorul unei complice în vârstă de 32 de ani, el a reușit să o convingă să îi trimită sume mari de bani, promițându-i o viață fericită împreună. În total, ploieșteanca a pierdut aproape 200.000 de euro, fără să bănuiască vreo clipă că este victima unei fraude romantice.
Când a realizat că totul fusese o înșelătorie și că „iubitul” ei dispăruse cu banii, femeia a mers la poliție și a povestit întreaga situație. Escrocul a fost ulterior reținut pentru 24 de ore, iar ancheta continuă pentru identificarea întregii rețele implicate în această schemă de înșelăciune sentimentală.
Astfel de cazuri nu sunt izolate. În România, numărul escrocheriilor online a crescut semnificativ în ultima perioadă. O altă victimă, o pensionară din București, s-a trezit cu o datorie de aproape 3.400 de lei pe lună, pentru un credit pe care nu l-a contractat niciodată.
Femeia susține că nu și-a pierdut buletinul și nu și-a dat acordul ca datele sale personale să fie folosite. Cu toate acestea, escrocii au falsificat documentele și au obținut un împrumut în numele ei.
„Eram înștiințată că aș avea de plată două rate restante la un credit pe care eu l-aș fi făcut. Niciodată nu am făcut un credit, nici măcar nu am girat nimic, absolut, și vă dați seama că m-am panicat de tot cu toată situația (…) Am solicitat să mi se dea o copie după contractul care a fost făcut, să vedem despre ce e vorba, având în vedere că știam că nu am dat buletinul nimănui, copie la nimeni, nu am pierdut buletinul”, a declarat femeia, potrivit Antena 3 CNN.
Aceste situații trag un semnal de alarmă cu privire la cât de vulnerabile pot fi persoanele în fața fraudelor online și cât de ușor pot fi exploatate încrederea și bunăvoința lor.
