Proiectul Legii salarizării 2026 păstrează vechimea în muncă drept unul dintre criteriile importante pentru stabilirea veniturilor angajaților din sectorul public. Potrivit formei actualizate a proiectului, publicată în iulie 2026, pentru majoritatea funcțiilor de execuție sunt prevăzute șase gradații, corespunzătoare unor tranșe de vechime.
Noua formulă de calcul ar urma să lege salariul de funcție, gradul profesional, coeficientul aferent și valoarea de referință, la care se pot adăuga succesiv procentele corespunzătoare vechimii.
Cum se va calcula salariul în noul sistem
Pentru funcțiile de execuție, salariul de bază ar urma să fie stabilit pornind de la coeficientul corespunzător funcției și valoarea de referință prevăzută de noul sistem.
Proiectul prevede 12 grade salariale, fiecare având propriul interval de coeficienți. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8.
Pentru anul 2027, proiectul indică o valoare de referință de 4.100 de lei.
La început, coeficientul aferent funcției se aplică la gradația 0. Ulterior, pe măsură ce angajatul acumulează vechime, salariul de bază este majorat succesiv cu procentele prevăzute pentru fiecare gradație.
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Eclipsa totală de Soare din 12 august 2026. Unde poate fi văzut fenomenul și ce șanse au românii să îl observe
- Vârsta de pensionare a fost modificată pentru femei și bărbați: tabel actualizat până în anul 2030
Un aspect important este că procentele nu se aplică de fiecare dată la salariul inițial. Fiecare majorare se calculează asupra salariului deja majorat.
Cele șase gradații de vechime prevăzute pentru bugetari
Pentru cea mai mare parte a funcțiilor de execuție, proiectul prevede următoarele trepte:
- Gradația 0: vechime de până la 3 ani – fără majorarea aferentă vechimii;
- Gradația 1: între 3 și 5 ani – majorare de 7,5%;
- Gradația 2: între 5 și 10 ani – majorare suplimentară de 5%;
- Gradația 3: între 10 și 15 ani – majorare suplimentară de 5%;
- Gradația 4: între 15 și 20 de ani – majorare suplimentară de 2,5%;
- Gradația 5: peste 20 de ani – majorare suplimentară de 2,5%.
Deoarece majorările sunt aplicate succesiv, nu prin simpla adunare a procentelor, creșterea cumulată după depășirea pragului de 20 de ani ajunge la aproximativ 24,5% față de salariul aferent gradației 0.
Exemplu: cum ar evolua un salariu de 8.200 de lei
Pentru a vedea concret efectul mecanismului, poate fi folosit un salariu de bază inițial de 8.200 de lei brut.
Aplicarea succesivă a procentelor ar duce, orientativ, la următoarele valori:
| Vechime | Salariu brut aproximativ |
|---|---|
| 0–3 ani | 8.200 lei |
| 3–5 ani | 8.815 lei |
| 5–10 ani | 9.256 lei |
| 10–15 ani | 9.719 lei |
| 15–20 ani | 9.962 lei |
| Peste 20 de ani | 10.211 lei |
Calculul este doar un exemplu matematic bazat pe procentele prevăzute în proiect. Nu înseamnă că toți bugetarii vor avea aceste salarii, deoarece venitul efectiv depinde de funcție, gradul profesional, coeficientul aplicabil, vechime și valoarea de referință.
Funcțiile de conducere au reguli diferite
Nu toate categoriile de personal intră în mecanismul celor șase gradații.
Proiectul exclude funcțiile de conducere, funcțiile de demnitate publică și funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici de la mecanismul obișnuit al gradațiilor, deoarece gradația este inclusă în salariul de bază sau în indemnizația aferentă acestor funcții.
Prin urmare, persoanele care ocupă funcții de conducere nu ar urma să beneficieze separat de majorările de vechime prevăzute pentru funcțiile de execuție.
Militarii și polițiștii au un sistem distinct
Pentru personalul militar, polițiști și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare este prevăzut un mecanism diferit.
În cazul acestora sunt menținute șapte gradații, cu majorări de 3% și tranșe de câte trei ani, până la gradația a VII-a.
Astfel, regulile aplicabile acestor categorii rămân distincte față de mecanismul celor șase gradații prevăzut pentru majoritatea funcțiilor de execuție.
Salariile vor fi raportate la coeficienți și valoarea de referință
Una dintre principalele schimbări propuse de noua lege este introducerea unei structuri bazate pe grade salariale și coeficienți.
Sunt prevăzute 12 grade salariale, de la gradul 1, cu coeficienți între 1 și 1,19, până la gradul 12, unde coeficienții ajung între 6,50 și 8.
În forma actualizată a proiectului, salariul de bază este stabilit în funcție de funcție, grad sau treaptă profesională, gradație și vechime în specialitate.
Pentru angajații nou-încadrați, proiectul prevede că la stabilirea gradației pot fi luate în calcul și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cel bugetar.
Cu alte cuvinte, vechimea acumulată înainte de angajarea în sectorul public poate conta la stabilirea gradației, în condițiile prevăzute de proiect.
Nu toți bugetarii vor avea automat salarii mai mari
Noua formulă nu înseamnă că toți angajații din sectorul public vor beneficia automat de aceeași creștere salarială.
Valoarea salariului va depinde de mai mulți factori, printre care funcția ocupată, gradul profesional, coeficientul, vechimea și regulile specifice domeniului.
Educația, sănătatea și alte sectoare au structuri proprii de salarizare, iar proiectul păstrează diferențierile în funcție de specificul activității și de vechimea în specialitate.
Important: este vorba despre un proiect de lege, nu despre o regulă salarială definitivă. Procentele, coeficienții și celelalte prevederi pot fi modificate înainte de adoptarea formei finale.
