Mileuri de macrame. Dacă bunica ta încă mai croşetează sau mai are pe mobila din sufragerie mileuri te poţi considera norocos! Iată cât au ajuns acum să coste “macrameurile”
Dacă bunica ta încă mai croşetează sau mai are pe mobila din sufragerie mileuri te poţi considera norocos! Iată cât au ajuns acum să coste “macrameurile”
În anii ’80 – ’90 nu există casă în România care să nu aibă măcar un mileu pe care şedeau liniştite un bibelou sau o vază cu flori artificiale. Cu timpul, au dispărut complet şi au fost uitate prin cutii sau prin casele bunicilor care nu se îndură să le arunce.
Mileuri de macrame. Cât costă acum mileurile
Şi bine au făcut pentru că pe site-urile cu anunţuri au apărut, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe oferte pentru mileuri. Ceea ce este cu adevărat interesant este că preţul unui astfel de obiect începe de la 500 de lei.
Aşa că dacă încă mai ştii pe cineva care croşetează nu ezita să o pui la treabă, poţi face o mică avere!
- Povestea Anei Timofte, eleva care a avut curajul să creadă în munca ei
- Mai multe instituții bugetare, obligate să reducă personalul. Premierul cere restructurări masive în aparatul de stat
- Florile pe care trebuie să le plantezi în grădină, în luna iulie. Vor înflori până toamna târziu și vor arăta superb
- Tabel complet pentru femei și bărbați. Ce pensie vei primi, în funcție de luna și anul nașterii și de stagiul complet de cotizare
- Schimbare importantă pentru șoferi: Cei cu două mașini vor plăti o nouă taxă obligatorie
- Decizie oficială de ultimă oră: noile măsuri adoptate sunt complet schimbate față de cele anterioare
Puțini știu cum a început istoria macrameurilor și a mileurilor și cum au ajuns acestea să decoreze nu doar casele românilor, ci pe cele ale atâtor și atâtor popoare. Cuvântul “macrame” vine din arabul “migramah” – “franj” în traducere, inventat de țesătorii și manufacturierii arabi din secolul al 13-lea, care confecționau adevărate pelerine cu franjuri pentru cămile și cai, acestea având și rolul de a proteja animalele de muște. Se mai spune și că etimologia cuvântului “macrame” pleacă de la turcul “makrma”: “prosop”/“șervețel”, care era de fapt o modalitate de a înnoda decorativ capetele țesăturilor astfel încât acestea să nu se destrame.
Cert este că mărturii asupra acestui mod de a croșeta datează încă de pe vremea asirienilor și a babilonienilor. Lumea vestică a făcut cunoștință cu macrameul odată ce maurii din nordul Africii au început să călătorească spre Spania și apoi spre Franța. Macrameul a căpătat un vârf de popularitate în epoca victoriană, când era folosit pentru a împodobi atât costume, cât și obiecte din casă: fețe de masă, așternuturi sau draperii. După o perioadă lungă de umbră, aprecierea macrameurilor a renăscut odată cu epoca hippie: anii ‘70 au adus cu ei decorațiuni pentru pereți, articole de îmbrăcăminte, agățătoare pentru plante și câte altele făcute după metoda macrameului.
