Guvernul pregătește una dintre cele mai ample restructurări din administrația publică a ultimelor decenii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat marți că în jur de 40.000 de posturi vor fi eliminate din instituțiile locale și centrale, cu scopul de a reduce cheltuielile statului și de a face instituțiile publice mai eficiente.
Restructurări masive în aparatul de stat
Una dintre măsurile centrale vizează scăderea numărului de consilieri din cabinetele demnitarilor și aleșilor locali cu aproximativ 57%. Practic, de la aproape 10.700 de posturi se va ajunge la puțin sub 6.000. Decizia afectează toate nivelurile – de la premier și miniștri, până la secretari de stat, viceprimari și consilieri locali.
„Se propune reducerea numărului de posturi din administrația locală, dar printr-un sistem pe care noi îl considerăm corect și aplicabil”, a precizat Cseke Attila, menționând că reforma va fi adaptată în funcție de realitatea fiecărei instituții.
Cum se împart cele 40.000 de posturi eliminate
Planul de restructurare arată astfel:
30.000 de locuri tăiate din organigramele administrației locale și centrale;
6.000 de posturi reduse din cabinetele demnitarilor și aleșilor locali;
4.000 de locuri desființate din Poliția Locală.
Măsura vizează atât posturile vacante, cât și, în cazurile unde organigramele sunt pline, restructurări reale de personal.
Reduceri aplicate diferențiat
Cseke Attila a subliniat că reforma nu va fi aplicată la fel în toate localitățile.
Instituțiile care aveau deja organigrame subdimensionate vor scăpa mai ușor, reducerea vizând doar posturile neocupate.
Administrațiile care funcționau cu organigrame pline vor trece prin reorganizări, ceea ce înseamnă că unii angajați își vor pierde locul de muncă.
„Nu propunem reducerea de posturi în mod uniform, la toate UAT-urile. (…) Acolo unde organigrama este plină, reducerea va presupune o reorganizare a instituției, iar unii angajați vor trebui să plece. Cei care sunt foarte buni își vor găsi loc în altă parte”, a explicat ministrul Dezvoltării.
Consilierii, tăiați drastic
Reducerea cu 57% a numărului de consilieri în cabinetele demnitarilor este una dintre măsurile cele mai vizibile:
Premierul va avea 5 consilieri, față de 8 în prezent;
Miniștrii vor rămâne cu 3 consilieri, în loc de 4;
Vicepremierii vor avea câte 5 consilieri;
Viceprimarii nu vor mai beneficia de consilieri deloc.
Restructurări în Poliția Locală
Alte 4.000 de posturi vor dispărea din Poliția Locală. Potrivit analizei ministerului, în unele localități numărul agenților era mult peste necesarul real.
Obiectivele Guvernului
Prin acest pachet de măsuri, Executivul urmărește:
Reducerea presiunii asupra bugetului – economii estimate la peste 2 miliarde de lei anual;
Creșterea eficienței administrației – mai puține posturi, dar activitate mai clar organizată și axată pe performanță.
Impact social și reacții politice
Chiar dacă Guvernul afirmă că majoritatea reducerilor vor fi din posturi vacante, inevitabil, mii de angajați din administrația publică vor fi disponibilizați. Acest lucru ar putea duce la:
o creștere temporară a șomajului în anumite zone;
proteste și nemulțumiri sociale;
presiune suplimentară pe autorități pentru recalificarea celor disponibilizați.
În Coaliția de guvernare există opinii împărțite. O parte dintre lideri susțin că măsura este necesară pentru a respecta angajamentele asumate prin PNRR, în timp ce alții atrag atenția că un asemenea val de concedieri ar putea afecta funcționarea instituțiilor.
Context european
Restructurarea aparatului bugetar nu este doar o inițiativă internă. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență să reducă dimensiunea administrației și să facă sistemul mai eficient. Reducerea celor 40.000 de posturi este una dintre condițiile esențiale pentru accesarea fondurilor europene.
Ce urmează
Proiectul de lege urmează să ajungă în Parlament, unde vor fi dezbateri și, cel mai probabil, numeroase amendamente. Guvernul promite și un pachet de sprijin pentru cei disponibilizați, care va include programe de reconversie profesională și sprijin financiar temporar.
Această reformă este prezentată drept cea mai amplă reorganizare a aparatului bugetar din ultimii ani. Succesul ei va depinde de modul în care va fi aplicată local, de felul în care Guvernul va gestiona efectele sociale și de capacitatea instituțiilor de a funcționa eficient cu un număr redus de angajați.
