Mulți români vor să afle ce se întâmplă cu fondurile de pensii private în 2025! În februarie 2025, fondurile de pensii private din România au atins un nou maxim, depășind pragul de 160 miliarde de lei, ceea ce reprezintă peste 9% din PIB. Acest rezultat subliniază stabilitatea și importanța strategică a sistemului de pensii private în economia națională. Iată schimbarea neașteptată pentru milioane de români.
În luna februarie 2025, activele totale ale fondurilor de pensii private din România au atins un nou record. Anul 2024 a marcat cea mai bună performanță din istoria de 16 ani a sistemului de pensii private, cu o creștere considerabilă a activelor și randamentelor. La finalul anului trecut, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii (Pilonul II – pensii administrate privat și Pilonul III – pensii facultative) a ajuns la 156,4 miliarde de lei, înregistrând un avans de 19% față de 2023.
Mulți români au încredere în pilonul privat de pensie și depun bani pentru pensiile administrate privat și pentru pensiile facultative. Tendința de dublare a activelor fondurilor de pensii private la fiecare cinci ani indică o dezvoltare sustenabilă și maturizarea progresivă a sistemului. Sistemul de pensii private din România continuă să se consolideze, iar proiecțiile arată că activele vor depăși în curând pragul de 10% din PIB.
Numărul participanților la acest sistem a ajuns la 9,12 milioane la sfârșitul anului 2024, iar rata medie ponderată de rentabilitate a fost de 6,19% pentru fondurile Pilonului II și între 4,65% și 5,78% pentru fondurile Pilonului III. Pilonul III este facultativ și poate fi accesat de orice persoană care dorește să economisească suplimentar pentru pensionare. Valoarea minimă a contribuției este de 60 de lei/lună, iar cea maximă, de 15% din venitul brut lunar.
Reguli noi la pensionarea anticipată în 2025
Românii care vor să se pensioneze anticipat în 2025 trebuie să cunoască noile reguli. Pensionarea anticipată poate fi acordată cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, însă doar celor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv. Nu toate perioadele de muncă sunt luate în calcul pentru stagiul de cotizare contributiv. Perioadele realizate prin contract de asigurare socială sau cele din sisteme neintegrate în sistemul public de pensii nu sunt incluse și nu se vor calcula la pensionare.
Totuși, există perioade speciale care sunt asimilate stagiului de cotizare. Printre acestea se numără anii de studii la cursuri de zi sau cu frecvență, finalizate cu diplomă de licență, master sau doctorat, serviciul militar obligatoriu, concediul pentru incapacitate temporară de muncă sau concediul pentru creșterea copilului. Noua legislație vine cu un beneficiu suplimentar femeilor care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani. Acestea pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu șase luni pentru fiecare copil, cu un maximum de 3 ani și 6 luni.
Suma primită de românii care aleg pensionarea anticipată este determinată pe baza pensiei pentru limită de vârstă. Penalizarea variază în funcție de câți ani au fost lucrați peste stagiul minim de cotizare. Cu cât perioada lucrată peste minimumul necesar este mai mare, cu atât reducerea pensiei este mai mică. Astfel, pentru fiecare lună de pensionare anticipată, reducerea este calculată în funcție de numărul de ani lucrați suplimentar. Pensia anticipată cu penalizare este acordată cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.
O altă veste pentru români este aceea că fondurile de pensii private au ajuns la un nou record în februarie 2025. Tot mai multe persoane investesc cu încredere în Pilonul II și Pilonul III de pensii private pentru a avea o pensie mai mare și un venit sigur când ajung la vârsta de pensionare.
