Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în data de 8 octombrie 2025, să amâne dezbaterea referitoare la sesizarea transmisă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la modificările aduse sistemului pensiilor de serviciu pentru magistrați.
Potrivit unor surse judiciare citate de G4Media, noul termen pentru analiză a fost stabilit pentru 21 octombrie 2025. CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității mai multor articole din legea care reglementează pensiile speciale.
O nouă amânare în dosarul pensiilor speciale
Hotărârea de pe 8 octombrie marchează a doua amânare în acest caz, după cea din 24 septembrie 2025. Pe ordinea de zi a figurat obiecția de neconstituționalitate depusă de ÎCCJ, care a susținut că unele prevederi ale actului normativ ar contraveni Constituției.
- „Mamă, dacă nu te sun, înseamnă că m-au spânzurat!” Acestea au fost ultimele cuvinte ale romanului condamnat la moarte in Malaezia trimise in tara!
- Avertizare ANM: România Intră în Primul Episod de Iarnă Autentică. Ger de -20C, Ninsori și Viscol Extins
- Tot mai multe persoane aleg să poarte părul cărunt natural. Psihologii explică ce transmite această opțiune
Judecătoarea Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, a convocat secțiile unite, iar magistrații au decis trimiterea sesizării către CCR.
Dosarul examinat de Curte privește Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, document ce aduce schimbări importante în sistemul de pensionare al magistraților. Până la termenul din 21 octombrie, judecătorii constituționali vor analiza toate argumentele juridice și pozițiile transmise de instituțiile implicate.
Ce prevede proiectul de reformă a pensiilor de serviciu
Legea aflată în dezbatere a fost adoptată anterior de Guvern și presupune modificări majore privind condițiile de pensionare pentru magistrați. Printre principalele prevederi se regăsesc:
Creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani;
Reducerea cuantumului pensiei de serviciu de la 100% la 70% din ultima indemnizație netă;
Introducerea unei perioade de tranziție de 10 ani, în care noile reguli se vor aplica gradual;
Stabilirea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, după finalizarea perioadei de tranziție.
Executivul a justificat aceste modificări prin necesitatea menținerii echilibrului bugetar și armonizării cu principiile de echitate între diferite categorii profesionale.
De cealaltă parte, reprezentanții magistraților susțin că unele dintre aceste schimbări pot afecta drepturile dobândite și stabilitatea sistemului judiciar, în special pentru cei aflați aproape de pensionare.
Ce urmează după amânarea CCR
Curtea Constituțională va delibera asupra sesizării la termenul din 21 octombrie 2025.
Există două posibile rezultate:
Admiterea obiecției, caz în care Parlamentul va fi obligat să revizuiască prevederile declarate neconstituționale;
Respingerea sesizării, ceea ce ar menține legea în forma actuală, adoptată de legislativ.
Până la decizia finală, subiectul rămâne unul sensibil, cu implicații directe asupra carierelor magistraților, asupra bugetului public și asupra planurilor de resurse umane din sistemul de justiție.
În acest context, fiecare amânare prelungește incertitudinea pentru cei care se apropie de momentul pensionării, dar și pentru instituțiile care gestionează personalul din instanțe.
