Ajunul Bobotezei este prima zi de post negru din an, în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Urmează două mari sărbători pentru creștini ortodocși: Boboteaza și ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Acestea două încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
Boboteaza este considerată şi ziua naşterii spirituale a Mântuitorului Iisus Hristos și e sărbătorită pe 6 ianuarie 2020.
Obiceiuri Bobotează. Ce se face în ajun
În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ţine post negru, adică nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile.
După ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
Acum, credincioșii vor primi, după post, Agheasma Mare. Tot cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioşilor, în Ajunul Bobotezei.
Se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, la sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.
Ce se mănâncă de Bobotează
Se face curat în casă și se pregătesc cele mai bune farfurii, tacâmuri, față de masă.
Masa de sărbătoare de pe data de 6 ianuarie va fi asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( „găluşte” ) umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” – borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în forma de urechiuşe -, borş de peste, peşte prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătura de varza acră -, plăcinte cu mac etc.
Se mănâncă doar după ce este sfințită masă, iar o parte din mâncare e oferită și animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prasilă”.
În noaptea dintre ajunul Bobotezei și Bobotează se deschid cerurile
Se spune că este una dintre puținele nopți din an, în care cerurile sunt deschise, iar dorințele crencioșilor care văd acest lucrur sunt îndeplinite. Creștinii care vor ține post în ajun de Bobotează vor avea noroc pentru tot restul anului.
În noaptea de Ajun de Bobotează se spune că ouăle de corb vor crăpa și puii vor încerca să zboare. În aceeași noapte, fetele țin busuioc sfințit de preot sub pernă pentru a putea visa ursitul, iar fetele mari își pun pe degetul inelar un fire de mătase roșie și un firicel de busuioc tot pentru a-și visa viitorul soț.
Un alt obicei de Bobotează spune ca, în ajun, fetele să pună busuioc la steașina casei pentru a vedea cu cine se căsătoresc. Dacă busuiocul e plin de chiciură, atunci vor avea noroc și se vor căsători cu un tânăr frumos și bogat.
O tradiție străveche spune că dacă vei strănuta în ajun de Bobotează, atunci vei avea noroc tot anul.
De Bobotează afli cum va fi vremea în acel an
Se spune că în ziua de Bobotează poți să îți dai seama cum va fi vremea tot anul.
Dacă se lasă bruma peste pomi, atunci anul va fi unul bun și pomii vor aduce roade multe.
În cazul în care plouă de Bobotează, anul care a început va fi unul ploios.
Ploile din an vor veni din partea din care stropește preotul cu „Iordanul” când vine cu botezul. Se mai zice că dacă a nins și zăpada scârțâie sub tălpile preotului, atunci anul va fi unul bogat.
