Cei care au avut credite cu dobândă variabilă raportată la ROBOR pot analiza posibilitatea de a cere despăgubiri. Recuperarea unor sume nu este însă automată. Demersul depinde de existența unui prejudiciu concret, de legătura acestuia cu practicile anticoncurențiale constatate și de probele disponibile, potrivit Casei de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
În paralel, există un proiect de lege adoptat de Senat, care propune un mecanism distinct de compensare. Proiectul este criticat de Banca Națională a României și de Consiliul Economic și Social.
Zece bănci au fost sancționate de Consiliul Concurenței cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, după ce autoritatea a constatat coordonarea comportamentului lor în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Potrivit autorității, băncile au făcut schimb de informații confidențiale și strategice, în special privind prețurile și nivelurile indicelui.
Sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea legislației naționale și europene în materie de concurență. Investigația a vizat comportamentul instituțiilor participante la procedura de fixing, prin care sunt stabilite ratele de referință ROBID și ROBOR pe piața monetară interbancară, pe baza cotațiilor transmise de băncile participante.
Amenda dată unei bănci nu înseamnă că suma ajunge automat la clienții cu credite raportate la ROBOR. Eventualele cereri de despăgubire se analizează separat, după regulile legii, spune Casa de Avocatură.
La 14 octombrie 2026, Senatul a adoptat un proiect de lege care propune un mecanism de compensare financiară pentru consumatorii de credit prejudiciați. Forma adoptată prevede recalcularea obligațiilor contractuale prin raportare la IRCC și restituirea prejudiciului dovedit, inclusiv pentru anumite contracte de credit acordate înainte de 2 mai 2019.
Proiectul a primit avize favorabile din partea Comisiei pentru drepturile omului, a Consiliului Legislativ și a Consiliului Concurenței. Observații critice au venit însă de la Banca Națională a României și de la Consiliul Economic și Social.
BNR consideră propunerea prematură în forma actuală, iar printre problemele ridicate se numără claritatea și previzibilitatea juridică. Între aspectele semnalate apare și corelarea mecanismului de compensare cu actul prin care autoritatea competentă constată încălcarea legislației în materie de concurență.
Banca centrală mai arată că proiectul pornește de la ideea că prejudiciile consumatorilor pot fi deja identificate și cuantificate. Totuși, stabilirea sumelor recuperabile cere un reper obiectiv pentru determinarea nivelului indicelui care s-ar fi aplicat în absența practicilor anticoncurențiale.
Fără date suficiente despre faptele constatate, despre efectele lor și despre legătura cu fiecare contract, prejudiciul ar necesita o evaluare individuală.
Un alt punct de atenție pentru BNR sunt posibilele efecte ale amenzilor și ale eventualelor despăgubiri asupra capacității instituțiilor de credit de a finanța populația, companiile și sectorul public. Pentru evaluarea acestor efecte, banca centrală indică relația cu investitorii, cu creditorii externi și cu agențiile de rating.
BNR mai spune că OUG nr. 170/2020 reglementează deja cadrul în care persoanele prejudiciate prin încălcarea legislației concurenței pot cere repararea integrală a prejudiciului.
Continuarea pe pagina următoare »
