Ordonanța permite persoanelor care au suferit un prejudiciu din cauza încălcării normelor de concurență să ceară repararea integrală a acestuia. Pentru clienții cu împrumuturi raportate la ROBOR, aplicarea mecanismului presupune demonstrarea prejudiciului și a legăturii de cauzalitate dintre acesta și practica anticoncurențială constatată.
Un element important sunt probele. Reclamantul poate cere instanței, în condițiile prevăzute de ordonanță, să dispună divulgarea unor probe relevante aflate la partea adversă sau la un terț.
Mecanismul este reciproc, pârâtul putând solicita la rândul său divulgarea unor probe deținute de reclamant sau de un terț, cu respectarea limitelor legale.
Existența unui credit cu dobândă raportată la ROBOR nu dovedește, singură, că titularul are dreptul la despăgubiri. Analiza trebuie să țină cont de contract, de perioada relevantă și de costurile suportate. Intră în calcul și prejudiciul invocat, precum și probele care pot demonstra legătura dintre acesta și conduita sancționată.
O evaluare juridică preliminară poate stabili dacă există premisele unei acțiuni și ce documente sunt necesare. Un avocat cu experiență în litigii bancare și în materia concurenței poate analiza contractul și documentele bancare. Tot el poate identifica probele relevante și poate solicita divulgarea unor informații, în condițiile legii.
Pentru cuantificarea prejudiciului poate fi nevoie și de o analiză financiară de specialitate. În funcție de situație, avocatul poate colabora cu un expert financiar și poate reprezenta clientul în procedurile judiciare.
Termenul de prescripție aplicabil trebuie verificat, de asemenea, în fiecare caz. Posibilitatea de a cere despăgubiri depinde de circumstanțele concrete și de respectarea condițiilor legale.
CES a dat un aviz nefavorabil proiectului, invocând probleme de claritate, proporționalitate și coerență juridică. Instituția atrage atenția că identificarea unei practici anticoncurențiale nu demonstrează automat că fiecare consumator cu un credit legat de ROBOR a suferit un prejudiciu.
În opinia instituției, proiectul nu clarifică suficient relația dintre mecanismul de compensare propus și acțiunile în despăgubire deja reglementate prin OUG nr. 170/2020. Suprapunerea celor două mecanisme poate ridica probleme privind aplicarea unitară și previzibilă a legislației.
Pentru Consiliul Concurenței, un cadru unitar și previzibil pentru repararea eventualelor prejudicii ar putea fi util și ar putea reduce numărul litigiilor individuale. Autoritatea a formulat însă observații privind corelarea proiectului cu OUG nr. 170/2020 și necesitatea clarificării metodologiei de calcul al prejudiciului.
Accesul la informațiile obținute în investigațiile de concurență e supus, a mai precizat autoritatea, unor reguli stricte, inclusiv pentru protejarea datelor confidențiale.
„Simplul fapt că un consumator a avut un credit cu dobândă raportată la ROBOR nu este suficient, prin el însuși, pentru a stabili existența unui prejudiciu și dreptul la despăgubiri. Este necesară o analiză individuală a contractului, a perioadei relevante, a costurilor suportate și a legăturii de cauzalitate dintre practica anticoncurențială constatată și prejudiciul pretins”, a declarat Avocatul Coordonator al Societății Române de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, Dr. Radu Pavel.
Cazul LIBOR, utilizat pe piețele financiare internaționale, este un precedent relevant pentru indicii de referință. Investigațiile desfășurate de autorități din Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană au vizat practici prin care anumite instituții financiare ar fi urmărit influențarea LIBOR și a altor indici folosiți în contracte de credit și instrumente financiare.
Investigațiile au dus la sancțiuni importante și, în unele cazuri, la litigii inițiate de persoane și entități care au susținut că au suferit prejudicii. În Statele Unite au existat atât acțiuni individuale, cât și acțiuni colective, unele soluționate prin acorduri amiabile.
Cazul a fost urmat și de modificări legislative. În Regatul Unit, Financial Services Act 2012 a introdus un regim de supraveghere pentru activitățile legate de administrarea și contribuția la LIBOR. Ulterior, Financial Services Act 2021 a prevăzut instrumente suplimentare pentru gestionarea tranziției de la acest indice.
În Statele Unite, Adjustable Interest Rate (LIBOR) Act a stabilit reguli pentru înlocuirea LIBOR în anumite contracte care nu aveau mecanisme adecvate pentru trecerea la un indice alternativ.
Până la eventuala intrare în vigoare a unei noi reglementări, persoanele care consideră că au fost prejudiciate pot analiza posibilitatea unei acțiuni în baza OUG nr. 170/2020. Primul pas este verificarea contractului de credit, a perioadei în care s-a aplicat ROBOR, a costurilor achitate și a documentelor disponibile.
O evaluare juridică și financiară poate stabili dacă există suficiente elemente pentru formularea unei cereri, ce probe trebuie obținute și dacă termenul de prescripție permite inițierea demersului.
Dreptul la despăgubiri nu rezultă automat din faptul că un credit a fost raportat la ROBOR. Stabilirea unui eventual prejudiciu și recuperarea acestuia depind de analiza fiecărei situații și de îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
