Curtea Constituțională a României a decis să amâne pronunțarea în cazul legii care modifică pensiile speciale ale magistraților. Verdictul, așteptat inițial miercuri, a fost reprogramat pentru 28 decembrie, ora 13:00. Judecătorii CCR trebuiau să analizeze sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan.
Patru judecători CCR au cerut un nou termen
Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN, ședința Curții a durat aproximativ cinci ore. La final, patru judecători au solicitat amânarea pentru a examina suplimentar documentele depuse. Surse din interior susțin că aceștia au motivat că au nevoie de „informații suplimentare” pentru a formula o decizie complet fundamentată.
Cei patru judecători care au cerut amânarea sunt:
Bogdan Licu
Cristian Deliorga
Gheorghe Stan
Mihai Bușuioc
Toți ar fi fost numiți în funcție la propunerea PSD. Amânarea vine după analizarea sesizării formulate de Înalta Curte, care consideră că proiectul Guvernului afectează independența magistraților și încalcă prevederi constituționale.
De ce a sesizat ÎCCJ Curtea Constituțională
Săptămâna trecută, toți cei 102 judecători participanți la Adunarea Generală a ÎCCJ au votat unanim trimiterea proiectului la CCR. Dezbaterea a fost convocată de președinta instanței supreme, Lia Savonea, pentru a evalua impactul noilor reguli de pensionare asupra sistemului judiciar.
Argumentele principale ale ÎCCJ includ:
discriminarea magistraților în raport cu alte categorii profesionale cu pensii de serviciu;
încălcarea independenței justiției, contrar standardelor CJUE, CEDO și CCR;
„anularea în practică” a pensiei de serviciu prin reducerea majoră a cuantumului acesteia;
nerespectarea jurisprudenței CCR privind limitele reformei pensiilor speciale;
formulări neclare în lege, care ar crea incertitudine juridică.
Instanța supremă susține că legea, în forma actuală, ar dezavantaja magistrații și ar afecta funcționarea sistemului judiciar.
Ce modificări propune Guvernul Bolojan
Proiectul de lege contestat prevede:
creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, în mod gradual;
plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru această reformă. Premierul Ilie Bolojan a susținut că sistemul actual permite pensionări la vârste foarte mici — chiar de 48–50 de ani — și pensii egale cu ultimele salarii, situație pe care o consideră neechitabilă față de contribuabili.
Reacțiile magistraților și poziția CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ asupra proiectului. Judecătorii și procurorii au argumentat că pensia de serviciu trebuie să rămână apropiată de veniturile din perioada activă, având în vedere responsabilitățile și riscurile profesiei.
Aceasta este a doua oară când reforma pensiilor speciale ajunge în analiza CCR. Primul proiect a fost declarat neconstituțional în octombrie, deoarece nu respecta termenul legal pentru obținerea avizului CSM — deși acesta are caracter consultativ.
