Acela pe care-l doare stomacul sau nu are gust de mancare, acela nu-i bolnav trupeste, ci sufleteste. N-a postit si boala i-a venit de la prea multa mancare. Acesta n-are nicio dezlegare de la Dumnezeu.
Postul face mari minuni. A facut in trecut si va face in vecii vecilor. El nu ne lasa sa slabanogim cand postim. Sa nu credeti ca aceasta-i totul, sa mancam bine si sa bem bine pana trecem dincolo.
Parintele Cleopa Ilie
Extras din Indrumari duhovnicesti pentru vremelnicie si vesnicie. O sinteza a gandirii Parintelui Cleopa in 1670 de capete, Ed. Teognost, Cluj-Napoca, 2004, pag. 210
Parinte, cum sa citesc la Psaltire?
Zicea Parintele Cleopa: „Cel mai de pret in aceasta viata este sa lasi toate si sa-ti plangi pacatele tale, pentru ca cea mai scumpa pentru noi este vesnicia. Deci, trebuie sa facem totul ca sa n-o pierdem, ca atunci degeaba am mai trait pe pamant!”.
- Mama care și-a agresat fiica pe o stradă din Constanța, dusă la audieri. DGASPC și poliția au deschis o anchetă
- Reguli noi pentru voucherele de vacanță în 2026. Cine pierde acest beneficiu
- După câți ani se pierde dreptul la moștenire? Tot ce trebuie să știe un moștenitor care nu a dezbătut succesiunea
Toate lucrurile pe care le facea Parintele Cleopa erau impodobite cu smerita cugetare. Ca zicea: „Sa nu spunem niciodata ca am pus inceput bun. Noi nici nu stim cum arata acel om care a pus inceput bun. Noi sa ne rugam: Doamne, ajuta-mi ca sa pun inceput bun!”.
Altadata, zicea: „Parerea de rau completeaza fapta pe care nu ai facut-o. De pilda, tu faci metanii. Cum faceam eu cand eram acasa, ca ma luam la intrecere cu fratii mei, care faceau mai multe metanii intr-o ora. Eu faceam 500 de metanii intr-o ora, dar acum nu mai pot face nici una. Iar tu nu le faci cu mandrie, ci pentru pacatele tale. Si mie imi pare rau ca nu pot face, si zic: Doamne, miluieste-ma si pe mine, pacatosul! Iar Dumnezeu le primeste pe amandoua la fel.
Odata, s-a dus un frate la spovedanie si a spus: „Parinte Cleopa, n-am ravna”. Parintele i-a zis: „N-ai? Smereste-te! Nimeni nu s-a mantuit ca a postit, sau ca a facut alta nevointa. Ci spune: Smeritu-m-am si m-am mantuit”.
Altadata, l-a rugat un ucenic pe parintele sa-l pomeneasca la rugaciuni. Iar sfintia sa i-a spus: „Rugaciunea mea este ca fumul lui Cain. Asa se taraste pe pamant!”.
L-a intrebat odata un frate pe Parintele Cleopa: „Parinte, cum sa citesc la Psaltire? Sa ma gandesc cand citesc ca este scrisa ca pentru Proorocul David, sau ca este scrisa pentru fiecare din noi, sau cum?”. Parintele i-a raspuns: „Sa te gandesti ca esti pacatos”.
Spunea odata Parintele Cleopa: „Diavolul a cazut din mandrie si de aceea nu poate zice «Iarta-ma!». Asa si noi. Cand vei vedea ca cineva iti cere iertare, si tu nu zici: «Dumnezeu sa te ierte!», esti asemenea cu diavolul, care nu poate zice «Iarta-ma!». Sau daca ai gresit ceva, si nu ceri iertare, te asemeni cu el, ca nu zici «Iarta-ma!». Si chiar daca nu esti vinovat, sa nu spui: «Nu vreau sa zic Iarta-ma! De ce sa zic? El este vinovat, nu eu!». De aceea totdeauna sa ne smerim”.
(Parintele Ioanichie Balan, ”Patericul romanesc”)
