Biserica Catolică, în pragul unei noi ere: moartea Papei Francisc deschide calea către alegerea unui nou Suveran Pontif
Dispariția Papei Francisc, survenită în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani, marchează sfârșitul unei epoci și începutul unei tranziții de maximă importanță pentru Biserica Catolică. Cu peste un miliard de credincioși în întreaga lume, instituția se pregătește să aleagă un nou lider spiritual, într-un context complex, marcat de tensiuni între viziunile conservatoare și cele progresiste care coabitează în interiorul Bisericii.
După decesul pontifului, procedurile riguroase ale Vaticanului au fost declanșate imediat. Apartamentul papal a fost sigilat, iar simbolurile autorității sale – inelul pescarului și sigiliul de plumb – au fost distruse, pentru a preveni orice tentativă de utilizare neautorizată. Conform tradiției, urmează nouă zile de doliu oficial, perioadă în care activitatea Vaticanului este restrânsă, iar conducerea interimară este exercitată de camerlengo, funcție deținută în prezent de cardinalul Kevin Farrell.
Această perioadă, cunoscută sub numele de sede vacante, suspendă orice decizie majoră în cadrul Sfântului Scaun. După cel puțin 15 zile de la moartea pontifului, cardinalii cu vârste sub 80 de ani – în total 138, conform reformelor implementate de Papa Francisc – vor fi convocați în Conclav. Într-o atmosferă strict controlată și izolată de lumea exterioară, în Capela Sixtină, se vor desfășura tururile de vot secret până când unul dintre cardinali va obține cel puțin două treimi din sufragii. Semnalul alegerii va fi dat, ca de obicei, de fumul alb care se va înălța deasupra Vaticanului.
- Minivacanță în luna mai pentru elevi: ziua de 5 mai este liberă
- Ea este tânăra de 19 ani, dizolvată de iubit într-o cadă plină cu acid. Era însărcinată și trăia un coșmar de mult timp. Ultimele mesaje ale fetei sunt halucinante
- lau kefir şi 2 doua oua fac placintele în 15 minute: soțul le comandă în fiecare zi și nu se îngraşă. Rețeta care a doborât toate recordurile de simplitate în preparare
Printre posibilii succesori ai Sfântului Părinte se numără nume importante din toate colțurile lumii, fiecare reprezentând o anumită direcție teologică și culturală.
Cardinalul american Raymond Burke, în vârstă de 76 de ani, este unul dintre candidații menționați cu insistență în cercurile conservatoare. Burke, originar din Wisconsin, este cunoscut pentru pozițiile sale ferme împotriva reformelor introduse de Papa Francisc. De-a lungul timpului, s-a exprimat categoric împotriva deschiderii Bisericii față de comunitatea LGBTQ, a relaxării normelor privind divorțul sau a participării femeilor în viața religioasă. Relația sa cu fostul pontif a fost adesea tensionată, mai ales după ce, în 2013, a fost înlăturat din Congregația pentru Episcopi și ulterior marginalizat din funcțiile-cheie ale Vaticanului.
Influența americană în alegerea viitorului Papă este semnificativă, mai ales în contextul susținerii declarate a unor lideri conservatori din SUA, precum senatorul JD Vance, care sprijină viziunea promovată de Burke.
În paralel, alte continente propun candidați care reflectă diversitatea globală a Bisericii. Din Africa, cardinalul Robert Sarah, originar din Guineea, este considerat un alt favorit. Conservator din punct de vedere teologic și susținător fervent al liturghiei în limba latină, Sarah este foarte respectat atât în rândul credincioșilor africani, cât și în Europa tradiționalistă.
Asia vine cu o alternativă diametral opusă: cardinalul Luis Antonio Tagle din Filipine, cunoscut pentru empatia sa, spiritul modern și apropierea de comunitățile vulnerabile. Este activ în spațiul digital și mulți îl văd ca pe un moștenitor spiritual al lui Francisc.
În Europa, competiția este și ea intensă. Franța îl propune pe Jean-Marc Aveline, un cardinal cu origini algeriene, apreciat pentru activitatea sa în promovarea dialogului interreligios. Din Italia, vin doi candidați cu profiluri puternice: Pietro Parolin, actual secretar de stat al Vaticanului, influent în diplomația Sfântului Scaun, și Matteo Zuppi, arhiepiscop de Bologna, apropiat de inițiativele sociale ale fostului papă și implicat în rezolvarea unor crize internaționale, inclusiv conflictul din Ucraina.
Alegerea noului Suveran Pontif nu va fi doar o decizie spirituală, ci una cu implicații profunde asupra direcției viitoare a Bisericii Catolice în plan global. Urmează să vedem dacă viitorul va aparține conservatorilor tradiționaliști sau reformatorilor inspirați de viziunea Papei Francisc.
