Ce semnifică Săptămâna Patimilor și ce alimente sunt interzise în această perioadă sfântă
Săptămâna Patimilor, cunoscută și ca Săptămâna Mare, reprezintă intervalul cuprins între Duminica Floriilor și Sâmbăta cea Mare, inclusiv. Este o perioadă profund spirituală, marcată de post aspru și rugăciune, în care credincioșii sunt îndemnați să se concentreze pe pocăință și curățirea sufletească.
Conform rânduielilor bisericești, în această săptămână se recomandă ajunarea până seara, accentul fiind pus pe pregătirea sufletească pentru Învierea Domnului. Unul dintre cele mai importante elemente liturgice specifice acestei perioade sunt Deniile – slujbe speciale, oficiate seara, care ne apropie mai mult de suferința și jertfa Mântuitorului.
Ce se comemorează în fiecare zi din Săptămâna Mare:
Luni: Este pomenit patriarhul Iosif, vândut de frații săi pentru 30 de arginți, simbol profetic al trădării lui Iuda.
Marți: Se aduce aminte pilda celor zece fecioare – o chemare la trezvie și pregătire permanentă pentru întâlnirea cu Hristos.
Miercuri: Biserica face pomenirea femeii păcătoase care, în semn de pocăință, a spălat cu lacrimi picioarele lui Iisus și le-a uns cu mir înainte de pătimirea Sa.
Joia Mare: Se evocă patru momente esențiale: spălarea picioarelor ucenicilor, instituirea Sfintei Euharistii la Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin trădarea lui Iuda.
Vinerea Mare: Este ziua în care ne amintim de răstignirea și suferințele Mântuitorului, dar și de tâlharul recunoscător care, prin credință, a fost iertat și a primit făgăduința raiului.
Sâmbăta Mare: Se prăznuiește îngroparea trupească a lui Hristos și coborârea Sa la iad, pentru a aduce la viață veșnică sufletele celor adormiți din vechime.
Alimente interzise în Săptămâna Patimilor
Pe lângă postul alimentar obișnuit, tradiția ortodoxă impune și evitarea anumitor produse în această săptămână. Potrivit obiceiului strămoșesc, urzicile și oțetul nu ar trebui consumate în Săptămâna Mare, deoarece sunt simboluri asociate cu suferințele Domnului.
Tradiția populară spune că, în timpul răstignirii, Mântuitorul a fost biciuit cu urzici, provocându-i dureri și mai mari, iar când a cerut apă, i s-a dat oțet, accentuându-i chinurile. Aceste amintiri dureroase sunt motivul pentru care credincioșii aleg să se abțină de la consumul acestor alimente, ca semn de respect și solidaritate cu suferința lui Hristos.