După preluarea mandatului de președinte, Nicușor Dan a adus în prim-plan discuția privind viitorul pensiilor în România, un subiect de o importanță crucială pentru milioane de cetățeni. În contextul economic actual, marcat de un deficit bugetar semnificativ, echilibrarea necesităților pensionarilor cu realitățile financiare ale statului reprezintă o provocare majoră.
La scurt timp după instalarea în funcție, Nicușor Dan urmează să se întâlnească cu ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, pentru a discuta măsurile economice prioritare. Conform surselor politice citate de publicația Newsweek România, agenda întâlnirii va include analiza detaliată a cheltuielilor statului, identificarea posibilităților de reducere a deficitului bugetar, care a atins 9% din PIB, și stabilirea politicii salariale în sectorul public, precum și a strategiei privind pensiile. Această întâlnire marchează un moment-cheie în definirea direcției economice a noului mandat prezidențial.
Într-o declarație publică, Nicușor Dan a transmis un mesaj clar pensionarilor, asigurându-i că veniturile lor lunare nu sunt în pericol: „Nu se pune problema ca vreo pensie să scadă dacă eu ajung președinte. Imediat după ce vom reuși să reducem acest deficit enorm, care este de 9%, putem vorbi de indexarea pensiilor”, a afirmat președintele. El a subliniat că orice decizie privind majorarea pensiilor trebuie să fie luată în contextul echilibrului macroeconomic: „Degeaba mărim pensiile, dacă inflația crește foarte mult. După ce vom stabiliza financiar România, putem face indexarea pensiilor cu 12%”, a precizat Nicușor Dan.
Această declarație indică faptul că președintele susține majorarea pensiilor, dar consideră că reducerea deficitului bugetar este o prioritate absolută. El consideră că stabilizarea financiară a țării este esențială pentru a asigura sustenabilitatea oricăror majorări de pensii și pentru a menține credibilitatea economică a României în fața instituțiilor europene.
Contextul economic actual este marcat de amânarea indexării pensiilor, care ar fi trebuit să aibă loc la 1 ianuarie 2025, conform legislației în vigoare. Această amânare a fost motivată de problemele bugetare și de constrângerile fiscale, într-un an în care inflația a rămas ridicată, iar dobânzile la împrumuturi au exercitat presiuni asupra bugetului de stat.
- CCR respinge sesizarea privind refuzul Meta de a respecta deciziile BEC: Hotărârea este definitivă
- AUR își reafirmă susținerea pentru Călin Georgescu. Strategii politice și tensiuni interne după alegerile prezidențiale
- Tentativă de tragedie în București: o mamă și-a aruncat fetița de la etaj, apoi a sărit și ea. Ambele au supraviețuit
- Turbulențe în AUR: Dezvăluirile lui Claudiu Târziu aruncă o umbră asupra carierei lui George Simion
- CCR a făcut un anunț important legat de rezultatele din turul al doilea al alegerilor prezidențiale
- Europa a luat o decizie importantă în legătură cu România – reacțiile nu au întârziat să apară la nivel mondial
Deși recalcularea pensiilor a fost implementată la 1 septembrie 2024, cu o creștere medie de 520 de lei pentru aproximativ 3,8 milioane de pensionari, lipsa indexării a generat nemulțumiri, în special în rândul celor aproximativ 900.000 de pensionari care nu au beneficiat de nicio majorare.
Ministrul Muncii, Bucura Oprescu, a susținut că legea pensiilor a fost respectată, cel puțin în ceea ce privește recalcularea din toamnă. Într-o declarație din decembrie 2024, ea a afirmat că pensiile au crescut în timpul mandatului partidului său și că legea prevede majorări anuale în ianuarie. Cu toate acestea, indexarea de 12% nu a avut loc în ianuarie 2025, din cauza lipsei fondurilor suficiente.
Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie.
