„Ursula von der Leyen lansează un mesaj istoric despre noua ordine mondială. România, direct vizată de schimbările anunțate

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut miercuri în fața Parlamentului European tradiționalul discurs privind Starea Uniunii, un eveniment anual așteptat cu interes atât de eurodeputați, cât și de liderii politici din statele membre. Acest moment este perceput ca unul de referință, întrucât stabilește direcțiile strategice și prioritățile politice ale Uniunii Europene pentru perioada următoare. În cadrul alocuțiunii sale, von der Leyen a abordat atât probleme de politică internă și economică, cât și provocările externe cu care se confruntă Uniunea, făcând referire la războiul declanșat de Rusia în Ucraina și la nevoia de a consolida unitatea și reziliența Europei.

„Vechea lume a geopoliticii s-a sfârșit”

Chiar de la începutul discursului, șefa Comisiei a evidențiat faptul că Uniunea Europeană traversează o perioadă de cotitură. „Trebuie să apară o nouă Europă”, a subliniat Ursula von der Leyen, potrivit news.ro, explicând că invazia rusă a schimbat radical ordinea mondială de până acum. Ea a condamnat comportamentul Moscovei, care folosește „dependenţele fără milă ca arme”, și a cerut liderilor europeni să fie pregătiți pentru noi amenințări și crize internaționale.

Într-un pasaj cu încărcătură puternic simbolică, von der Leyen a spus: „Ei simt cum se schimbă terenul sub picioarele lor. Simt că lucrurile devin din ce în ce mai dificile… Pur şi simplu nu putem aştepta să treacă această furtună. Vara aceasta ne-a arătat că nu avem timp pentru nostalgie. În acest moment se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială. Deci, da, Europa trebuie să lupte”. Declarația a marcat ideea că Uniunea trebuie să investească mai mult în securitate, apărare și cooperare strategică.

Mesaj pentru Ucraina și drama copiilor răpiți

O parte emoționantă a discursului a fost dedicată Ucrainei, unde războiul continuă să facă victime. Ursula von der Leyen a relatat cazul lui Sașa, un copil ucrainean deportat în Rusia, dar readus în țară datorită intervențiilor internaționale și sprijinului familiei. „Fiecare copil ucrainean trebuie să fie adus acasă”, a spus președinta Comisiei, anunțând organizarea unui summit internațional pentru coordonarea eforturilor de repatriere a minorilor răpiți. Ea a reamintit totodată că pe numele lui Vladimir Putin există un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, tocmai pentru implicarea sa în deportarea copiilor ucraineni.

Un discurs sub presiunea criticilor

Discursul din acest an a venit într-un context tensionat, la mai puțin de un an de la începutul celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen. În ultimele luni, șefa Comisiei a fost criticată pentru compromisurile făcute în relația cu Statele Unite, pentru concesiile acordate în dosarul fermierilor și pentru faptul că a temperat obiectivele ambițioase ale Uniunii în privința schimbărilor climatice. De asemenea, lipsa unei poziții ferme asupra conflictului din Gaza a generat nemulțumiri suplimentare.

O analiză publicată de Politico a concluzionat că „discursul este mai puţin un nou început pentru noul an politic şi mai mult o operaţiune de salvare”.

Reacțiile din Parlamentul European

Nemulțumirile s-au reflectat rapid în replicile eurodeputaților. Bas Eickhout, copreședintele Verzilor, a declarat: „A fost o vară proastă pentru Europa. Ceea ce dorim în mod clar ca mesaj din partea preşedintelui Comisiei este că lucrurile trebuie să se schimbe”. La rândul său, Valérie Hayer, lidera grupului Renew Europe, a subliniat: „Ne aşteptăm la o conducere clară din partea executivului. Europa nu îşi poate permite stagnarea instituţională sau blocajul”.

Nemulțumirile au crescut în intensitate după moțiunea de cenzură depusă în vară, iar grupurile politice de extremă pregătesc noi acțiuni de contestare. Manon Aubry, copreședinta grupului Stângii, a transmis pentru Politico: „Şi în acest an, SOTEU (Starea Uniunii) nu va fi altceva decât o farsă menită să lustruiască imaginea Comisiei, în timp ce von der Leyen înrăutăţeşte starea Uniunii Europene an de an”.

Între leadership și presiuni politice

În interiorul instituțiilor europene există un climat tensionat legat de modul în care au fost gestionate marile dosare economice, comerciale și energetice. Deși Ursula von der Leyen a reușit să promoveze un fond de 150 de miliarde de euro pentru apărare, parlamentarii reclamă că au fost excluși din procesul de luare a deciziilor. Totodată, acordul de liber schimb Mercosur cu statele din America Latină a generat un val de proteste din partea fermierilor și a mai multor eurodeputați.

Singurul sprijin solid pentru șefa Comisiei vine din partea Partidului Popular European, grupul politic din care provine. Chiar și aici, însă, există voci critice.

Ce urmează pentru Ursula von der Leyen

În perioada următoare, von der Leyen se află într-un moment de maximă vulnerabilitate politică. Unele grupuri parlamentare amenință cu noi moțiuni de cenzură, în timp ce alții cer reforme urgente și decizii ferme. Andrzej Halicki, liderul Coaliției Civice din Polonia, a avertizat: „Aceste tipuri de moţiuni, în contextul ofensivei ruseşti în curs, nu fac decât să slăbească UE şi să submineze investiţiile Europei în securitatea şi apărarea noastră comună”.

De asemenea, Richard Corbett, fost eurodeputat și consilier la Consiliul European, a atras atenția că von der Leyen trebuie să „calmeze aceste puncte de vedere diferite din Parlament” pentru a preveni blocajele instituționale.

Astfel, discursul despre Starea Uniunii din acest an nu a fost doar o prezentare a obiectivelor pentru următoarele luni, ci și un examen politic dificil pentru Ursula von der Leyen, aflată între presiunile interne din Parlament și provocările externe care pot remodela profund viitorul Uniunii Europene.