Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe, 23 aprilie 2025 – Ce e bine să faci și ce trebuie evitat în această zi cu puternică încărcătură spirituală
Pe 23 aprilie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, una dintre cele mai importante figuri sfinte din calendarul religios. Ziua are o însemnătate aparte în tradiția românească, fiind considerată un prag simbolic între iarnă și vară, între vechi și nou. În 2025, această sărbătoare pică într-o zi de miercuri, iar numeroși credincioși se pregătesc să o întâmpine cu rugăciune și obiceiuri transmise din generație în generație.
Sfântul Gheorghe, numit și „Purtătorul de biruință”, este cunoscut drept protector al soldaților și simbol al curajului. Imaginea sa, călare pe un cal alb, în timp ce învinge balaurul, reflectă triumful binelui asupra răului. În această zi, oamenii merg la biserică și urmează obiceiuri vechi, păstrate cu sfințenie în multe sate din România.
Obiceiuri care aduc sănătate, noroc și protecție
În zonele rurale, sărbătoarea Sfântului Gheorghe este privită ca începutul simbolic al anotimpului cald. Tradițiile sunt legate de reînnoirea naturii și de protejarea familiei și a gospodăriei. În dimineața zilei, fetele obișnuiau să se rostogolească prin roua de pe câmpuri, considerată „roua norocului”. Se credea că acest gest le aduce sănătate, frumusețe și noroc în iubire pe tot parcursul anului.
Casele, porțile și anexele gospodărești sunt decorate cu ramuri verzi – în special de fag sau salcie – pentru a ține la distanță duhurile rele și pentru a atrage belșugul. În unele zone, oamenii aprind focuri ritualice, ca să alunge răul și să purifice spațiul în care trăiesc.
Tot în această zi, animalele sunt scoase pentru prima dată la pășune și împodobite cu coronițe din frunze sau flori, în speranța că vor fi protejate de boli și vor fi productive. Gospodarii își schimbă hainele cu unele noi, iar copiii sunt atinși simbolic cu urzici, un gest menit să le aducă sănătate și hărnicie.
Ce este interzis să faci pe 23 aprilie
Pe lângă obiceiurile care atrag binecuvântarea, există și o serie de interdicții stricte, mai ales în mediul rural, unde credințele străvechi sunt încă vii. Se spune că încălcarea acestor reguli îl poate mânia pe Sfântul Gheorghe sau poate atrage necazuri asupra celui care le ignoră.
Este interzisă orice activitate fizică, cum ar fi aratul, cositul sau spălatul hainelor. Ziua este una de repaus, iar munca în gospodărie se evită complet. Se consideră că cine lucrează de Sfântul Gheorghe riscă să se îmbolnăvească sau să sufere pagube materiale.
Totodată, nu este bine să dai ceva din casă – fie că e vorba de sare, bani, alimente sau alte bunuri. Se crede că orice dar făcut în această zi atrage sărăcie sau lipsuri. Alte superstiții spun că nu este bine să-ți tai părul ori unghiile, pentru că astfel ți-ai „tăia norocul”.
Nici certurile sau discuțiile în contradictoriu nu sunt binevenite în această zi. Tradiția populară spune că neînțelegerile apărute de Sfântul Gheorghe vor persista pe tot parcursul anului.
Respectarea acestor tradiții este considerată o formă de cinstire a Sfântului și un mijloc prin care oamenii speră să fie ocrotiți, să aibă parte de armonie în familie, sănătate și prosperitate.
Pe 23 aprilie, milioane de români își serbează onomastica, iar această zi rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale primăverii, cu rădăcini adânci în spiritualitatea și cultura poporului român.
