Taxa pe boală, cunoscută pentru plata obligatorie a CASS (Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate) pe concediile medicale, revine în peisajul fiscal românesc. Inclusă în noul program de guvernare 2025-2028 al coaliției, această măsură elimină de această dată și excepțiile, vizând o „reformă a concediilor medicale” și combaterea abuzurilor. Impactul se va resimți asupra tuturor românilor care intră în concediu medical, dar și asupra pensionarilor cu venituri mai mari.
Reintroducerea taxei pe boală și combaterea concediilor fictive
Guvernul intenționează să reintroducă taxa pe boală, care presupune plata obligatorie a CASS pentru anumite concedii medicale. Această măsură, denumită oficial „reformă a concediilor medicale”, are ca scop principal întărirea „integrității sistemului de asigurări sociale de sănătate și combaterea abuzurilor în acordarea concediilor medicale”. Noul program de guvernare pentru perioada 2025-2028 prevede reglementări stricte pentru cei care intră în concediu medical, precum și sancțiuni pentru medicii care eliberează adeverințe false.
Documentul oficial citat subliniază obiectivele principale:
„Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări: Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane); Creșterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari.”
Astfel, se dorește stoparea fenomenului concediilor medicale false. Până acum, anumite categorii de persoane beneficiau de excepții de la plata CASS pe concediile medicale, cum ar fi pacienții bolnavi cronic, mamele cu copii bolnavi sau cele aflate în concediu maternal. Aceste excepții nu vor mai exista în noua reglementare.
Impactul asupra pensionarilor și reforma spitalelor
Pe lângă extinderea taxei pe boală la toate categoriile de concedii medicale, și pensionarii vor fi vizați de noile reglementări privind plata CASS. Pentru aceștia, s-a stabilit un prag de 4.000 de lei: cine are o pensie care depășește această sumă va fi obligat să plătească CASS.
Programul de guvernare vizează, de asemenea, o creștere a performanței spitalelor, prin implementarea mai multor măsuri cheie:
Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030, sugerând o orientare către îngrijiri medicale mai eficiente și, posibil, o creștere a spitalizării de zi.
Plata medicilor în funcție de performanțe, un sistem menit să stimuleze calitatea serviciilor medicale.
Reducerea sporurilor personalului din spitalele care figurează cu datorii, ca o măsură de responsabilizare financiară.
Numirea șefilor de secții se va face de către manageri și nu de universități, o schimbare care ar putea conferi mai multă autonomie decizională managementului spitalelor.
Reducerea centrelor de performanță din mediul urban, o măsură care ar putea viza o redistribuire mai echilibrată a resurselor sau o eficientizare a acestora.
Sistemele private de sănătate care vor dori să încheie contracte cu CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă, o condiție menită să asigure stabilitatea și calitatea serviciilor oferite.
Aceste măsuri indică o intenție clară a coaliției de guvernare de a reforma sistemul de sănătate, atât din punct de vedere fiscal, cât și operațional, cu un accent deosebit pe eficiență și combaterea abuzurilor.
