VIDEO Cum va arăta medicina în 2030? De la AI la tratamente personalizate: ce au discutat medicii la Conferința Națională MedLife
Cu siguranță te-ai întrebat, măcar o dată, încotro se îndreaptă medicina și cum va arăta o vizită la medic peste câțiva ani. Va putea, oare, inteligența artificială să identifice mai repede bolile, iar testele genetice să ne arate ce afecțiuni riscăm să dezvoltăm, înainte de apariția primelor simptome? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă medicii și specialiștii reuniți la cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale MedLife. Timp de două zile, peste 500 de participanți din România și din străinătate au discutat despre medicina anului 2030, despre tehnologiile care încep deja să schimbe modul în care sunt diagnosticate și tratate bolile, dar și despre un lucru pe care inovația nu ar trebui să îl înlocuiască: relația dintre medic și pacient.
Conferința Națională MedLife, desfășurată în perioada 30 – 31 octombrie, la București, a avut anul acesta tema „Tehnologie, inovație și experiență interumană în medicina anului 2030”. Evenimentul a reunit medici și specialiști din peste 20 de domenii medicale și a inclus trei sesiuni plenare și 13 ateliere de lucru, în cadrul cărora au fost prezentate tehnologii medicale, cazuri clinice și noi abordări în prevenția și tratarea bolilor.
Discuțiile au pornit de la o realitate tot mai prezentă în sistemele medicale: pacienții au acces la mai multe informații despre propria sănătate, folosesc aplicații și dispozitive inteligente, iar inteligența artificială începe să fie utilizată în tot mai multe domenii ale medicinei. În același timp, specialiștii au atras atenția că accesul la tehnologie nu este suficient. Informațiile trebuie interpretate corect, iar deciziile medicale trebuie să țină cont de istoricul, riscurile și nevoile fiecărui pacient.
Inteligența artificială în medicină: ce rol va avea medicul?
Una dintre temele centrale ale conferinței a fost rolul inteligenței artificiale în medicina următorilor ani. De la interpretarea investigațiilor imagistice până la analiza unor volume mari de date medicale, tehnologia promite să devină un instrument tot mai important în activitatea medicilor. Invitatul special al conferinței, dr. Bertalan Meskó, directorul The Medical Futurist Institute și expert în transformarea digitală a sănătății, a prezentat principalele tendințe globale și modul în care acestea ar putea schimba relația dintre pacient și sistemul medical.
Despre această transformare a vorbit și Mihai Marcu, președinte și CEO al Grupului MedLife, care a subliniat că inteligența artificială nu trebuie privită ca un înlocuitor al medicului, ci ca un instrument care îi poate îmbunătăți activitatea.
„Întotdeauna AI plus un medic va fi mai bun decât AI. (…) Cred că, într-un orizont de zece ani, medicul, cu toate instrumentele științifice și tehnologiile bazate pe inteligență artificială pe care le va avea la dispoziție, va fi cu siguranță superior”, a transmis Mihai Marcu în intervenția sa, insistând asupra importanței pregătirii medicilor pentru utilizarea noilor tehnologii. Potrivit acestuia, schimbările vor fi vizibile în special în imagistică, unde programele bazate pe inteligență artificială vor putea sprijini interpretarea investigațiilor și identificarea unor modificări care necesită atenția specialistului.
În chirurgie, însă, intervenția umană rămâne esențială. Chiar dacă sistemele robotice sunt deja utilizate pentru operații complexe, acestea funcționează sub controlul chirurgului. Mihai Marcu a vorbit și despre investițiile MedLife în echipamente medicale, robotică și genetică, domenii pe care grupul le consideră importante pentru dezvoltarea sa în următorii ani.
Cum pot medicii să identifice riscurile înainte de apariția simptomelor
O altă direcție importantă discutată în cadrul conferinței a fost trecerea de la medicina reactivă, în care pacientul ajunge la medic după apariția simptomelor, la o medicină preventivă și personalizată.
Această schimbare presupune utilizarea informațiilor genetice, a analizelor medicale, a istoricului familial și a datelor despre stilul de viață pentru identificarea unor riscuri individuale.
În cadrul unei sesiuni dedicate medicinei personalizate, dr. Robert Beke, directorul Diviziei de Laboratoare MedLife Grup, a atras atenția asupra importanței prevenției, într-o țară în care mortalitatea din cauze care ar putea fi prevenite rămâne o problemă majoră. Un exemplu este utilizarea testelor genetice pentru evaluarea predispoziției la anumite afecțiuni.
MedLife a dezvoltat programul Longevity 100+, bazat pe secvențiere genetică, prin care pot fi evaluate predispoziții asociate cu 75 de afecțiuni medicale și aproximativ 25 de trăsături biologice. Testul nu stabilește un diagnostic, ci oferă informații despre riscurile genetice, care trebuie interpretate în contextul clinic al pacientului.
„Dacă acum câțiva ani priveam cu interes către alte țări, unde pacienții își făceau teste genetice pentru a afla la ce riscuri sunt predispuși, de aproape doi ani facem acest lucru și în România. Secvențiem întregul genom uman, iar această tehnologie ne-a permis să lansăm programul Longevity 100+. (…) Nu este un test de diagnostic, ci unul de screening. În medicina preventivă personalizată, primul pas este să cunoaștem riscurile la care suntem predispuși genetic, astfel încât să putem interveni din timp prin alimentație, somn și activitate fizică”, a menționat dr. Robert Beke, directorul Diviziei de Laboratoare MedLife Grup.
Un alt instrument prezentat a fost testul de microbiom intestinal, care analizează microorganismele din intestin și poate contribui la personalizarea recomandărilor privind alimentația și stilul de viață. Dr. Andreea Nițescu, dietetician și biolog molecular, a explicat că cercetările din ultimii ani au adus tot mai multe informații despre legătura dintre microbiom și anumite afecțiuni, inclusiv boli autoimune, metabolice și oncologice.
Continuarea pe pagina următoare »
