„Pe lângă testul Longevity 100+, am lansat recent un alt instrument important pentru medicina preventivă: testul de microbiom intestinal. Spre deosebire de primul, care se face o singură dată în viață, acesta este un test dinamic, realizat prin secvențiere metagenomică. Ne permite să evaluăm microbiota intestinală și, în funcție de rezultatele obținute, să recomandăm intervenții personalizate în alimentație și alte măsuri pentru îmbunătățirea sănătății”, a adăugat dr. Robert Beke.
Despre importanța acestor informații a vorbit și dr. Lăcrămioara Petrescu, medic cardiolog, care a explicat că scorurile de risc poligenic pot completa instrumentele clasice de evaluare a riscului cardiovascular. În prezent, medicii folosesc indicatori precum tensiunea arterială, colesterolul, vârsta sau fumatul pentru a estima probabilitatea apariției unor boli cardiovasculare. Informațiile genetice pot adăuga o nouă perspectivă, fără să înlocuiască evaluarea medicală obișnuită.
Toate informațiile despre sănătate, într-un singur loc
O altă direcție discutată a fost digitalizarea și centralizarea informațiilor medicale. Marina Udroiu, Innovation & Research Lead MedLife Grup, a prezentat iMed, o interfață disponibilă în aplicația MedLife, care reunește date din analize, informații genetice, simptome, istoric familial și indicatori biometrici proveniți de la dispozitive inteligente. Integrarea datelor imagistice se află, de asemenea, printre direcțiile de dezvoltare prezentate.
Reprezentanții MedLife au subliniat că platforma are un rol educațional. Aceasta nu înlocuiește medicul, nu stabilește diagnostice și nu prescrie tratamente, ci urmărește să îi ajute pe pacienți să își înțeleagă mai bine datele medicale și evoluția stării de sănătate.
De la roboți chirurgicali la imagistică avansată
Participanții la Conferința Națională MedLife au avut ocazia să descopere și să interacționeze direct cu o serie de tehnologii și echipamente medicale prezentate în zona expozițională a evenimentului.
Printre acestea s-au numărat sistemul Da Vinci 5, cea mai nouă generație a platformei de chirurgie asistată robotic, și bkFusion, o soluție care combină imaginile RMN cu cele ecografice pentru ghidarea biopsiei de prostată.
Au fost prezentate și platforma Philips Cardiovascular Workspace, destinată integrării datelor și imaginilor cardiovasculare, o soluție Huawei de diagnostic asistat de inteligență artificială pentru nodulii tiroidieni, precum și echipamente Samsung, printre care ecograful HERA Z20 și macheta sistemului mobil de tomografie computerizată OmniTom PCD.
Dincolo de prezentarea echipamentelor, zona expozițională a oferit participanților posibilitatea de a vedea cum ar putea fi integrate aceste soluții în practica medicală și în ce măsură pot contribui la creșterea preciziei diagnosticului și tratamentului. În paralel, cele 13 ateliere de lucru au abordat subiecte din chirurgie robotică, oncologie, neurochirurgie, cardiologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie și alte specialități, punând accent pe colaborarea dintre medici și pe tratarea pacientului dintr-o perspectivă multidisciplinară.
Pacientul anului 2030: mai informat, mai preocupat de prevenție și de calitatea vieții
O parte importantă a conferinței a fost dedicată schimbărilor care se observă deja în comportamentul pacienților. Dacă în trecut vizita la medic era asociată în principal cu apariția unei probleme de sănătate, tot mai multe discuții din medicina actuală se concentrează asupra prevenției, longevității și menținerii calității vieții.
În cadrul sesiunii „Pacientul 2030”, specialiști din genetică, dermatologie, nutriție, psihiatrie și stomatologie au discutat despre necesitatea unei abordări integrate a sănătății.
Ideea centrală a fost că medicina preventivă nu poate funcționa eficient dacă fiecare specialitate privește pacientul separat.
Alimentația, somnul, activitatea fizică, sănătatea mintală, predispozițiile genetice și istoricul medical sunt elemente care trebuie analizate împreună. Această abordare presupune și o schimbare a relației dintre medic și pacient. Pacientul devine mai implicat în deciziile legate de propria sănătate, iar medicul are rolul de a interpreta informațiile și de a-l ajuta să facă alegeri fundamentate medical.
Ce nu ar trebui să se schimbe în medicina viitorului
Deși tehnologia a dominat o mare parte dintre discuțiile conferinței, una dintre concluziile importante ale evenimentului a fost că medicina anului 2030 nu poate fi definită exclusiv prin roboți, algoritmi sau teste genetice. Cea de-a treia sesiune plenară, dedicată dimensiunii umane a medicinei în era inteligenței artificiale, a adus în prim-plan rolul comunicării, al empatiei și al încrederii în relația dintre medic și pacient.
„Sper ca această conferință anuală să aducă mai multă claritate asupra acestui subiect. Consider că medicina anului 2030 își va păstra caracterul umanist, dar va integra foarte rapid, în câteva luni, nu în ani, tehnologiile bazate pe inteligență artificială. Acestea vor facilita comunicarea cu pacienții și accesul lor la informații, dar îi vor ajuta și pe medici să consulte mult mai rapid publicațiile de specialitate. De asemenea, genetica și epigenetica vor avea un impact major, contribuind la diagnostice mai precise și la dezvoltarea medicinei personalizate. În același timp, tehnologiile de diagnostic și cele intervenționale, inclusiv robotica, ne vor permite să oferim pacienților soluții medicale complexe, mai rapid și cu o precizie mai mare, soluții care în trecut erau greu accesibile. Cred că medicina anului 2030 va fi complexă, integrată, puternic tehnologizată și susținută într-o mare măsură de inteligența artificială, fără să își piardă dimensiunea umană”, a declarat dr. Nicolae Marcu, director de Sănătate și Operațiuni MedLife Grup.
Aceasta a fost și una dintre ideile care au legat discuțiile celor două zile: medicina viitorului nu înseamnă doar descoperirea unor tehnologii noi, ci și capacitatea de a le folosi în beneficiul oamenilor.
Până în 2030, instrumentele de diagnostic și tratament ar putea deveni tot mai performante, iar pacienții ar putea avea acces la informații mai detaliate despre riscurile pentru propria sănătate. Însă interpretarea acestor informații, alegerea tratamentului și încrederea pacientului vor continua să depindă de competența și responsabilitatea medicului.
