Aceasta este replica pe care se sprijină una dintre cele mai eficiente scamatorii politice: îți măresc venitul, îți cer votul, apoi scumpirile îți golesc portofelul. Suma rămâne mai mare. Viața devine mai mică.
Statul amână factura prin deficit și împrumuturi. Dar amânarea nu șterge costul. Îl împinge în viitor, cu dobândă.
Coaliția PNL-PSD, mai ales guvernul Marcel Ciolacu, a dus această politică până la dezechilibre pe care le plătim acum.
Împărțeala nici măcar nu a fost egală.
Potrivit Ministerului Finanțelor, în primele 11 luni din 2024, salariile au crescut în termeni reali cu 12% în sectorul bugetar și cu 6,3% în sectorul concurențial. După scăderea inflației, ritmul câștigului la stat a fost aproape dublu.
În același an, factura totală de personal a statului a crescut cu 24%.
Politicienii puteau decide majorările pentru categoriile cărora le cereau susținerea. În privat, fiecare majorare trebuia finanțată din activitatea firmei. Statul putea împrumuta diferența și trimite nota de plată contribuabililor.
Să urmărim exemplul cel mai simplu de calculat: o pensie, cu două indexări generale.
Un pensionar avea 1.775 de lei în decembrie 2022, egal cu pensia medie de asigurări sociale de stat din acel an.
După indexarea din ianuarie 2023: aproximativ 1.998 de lei.
După indexarea din ianuarie 2024: aproximativ 2.274 de lei.
În 2025 și 2026, fără indexare generală: tot 2.274 de lei.
Majorare: 28,1%.
Prețurile au crescut cu 6,61% în 2023, cu 5,14% în 2024 și cu 9,69% în 2025. Cu prognoza Erste/BCR de 7% pentru finalul lui 2026, scumpirea cumulată ajunge la aproximativ 31,6%.
Continuarea pe pagina următoare »
