În urma victoriei sale la alegerile prezidențiale din 18 mai 2025, Nicușor Dan se pregătește să exercite o influență semnificativă asupra numirilor în funcții-cheie din administrația românească. Rolul său îi conferă prerogative importante, inclusiv desemnarea prim-ministrului, a șefilor serviciilor de informații și a procurorilor-șefi, precum și o implicare activă în politica externă a țării.
Numiri interne esențiale:
Una dintre cele mai importante prerogative ale președintelui este propunerea prim-ministrului către Parlament. În contextul actual, Nicușor Dan se bucură de o poziție avantajoasă, având sprijinul unei coaliții parlamentare formate din PSD, PNL, USR și UDMR, ceea ce elimină necesitatea unor negocieri dificile pentru formarea majorității. Principalul favorit pentru funcția de prim-ministru este Ilie Bolojan, lider liberal.
Această situație amintește de anul 1996, când președintele Emil Constantinescu l-a numit pe Victor Ciorbea la Palatul Victoria, beneficiind de sprijinul coaliției CDR.
- Donald Trump, mesaj pentru România după numirea noului ambasador la București. Nicușor Dan mulțumește Administrației de la Washington
- AUR își reafirmă susținerea pentru Călin Georgescu. Strategii politice și tensiuni interne după alegerile prezidențiale
- Tentativă de tragedie în București: o mamă și-a aruncat fetița de la etaj, apoi a sărit și ea. Ambele au supraviețuit
O altă responsabilitate importantă a președintelui este desemnarea membrilor Curții Constituționale (CCR). Nicușor Dan va trebui să numească un judecător, ca urmare a expirării mandatului Liviei Stanciu în luna iunie. În plus, Senatul și Camera Deputaților vor desemna câte un judecător, iar ulterior, CCR va alege un nou președinte, având în vedere expirarea mandatului lui Marian Enache în aceeași perioadă.
În domeniul serviciilor secrete, președintele va propune noul șef al Serviciului Român de Informații (SRI), funcție vacantă din vara anului 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Există, de asemenea, discuții privind posibile numiri la conducerea Serviciului de Informații Externe (SIE), unde Gabriel Vlase este contestat, iar PSD ar dori să propună propriul candidat, în schimbul sprijinului pentru numirea șefului SRI agreat de președinte.
Funcția de director al Serviciului de Pază și Protecție (SPP), ocupată de Lucian Pahonțu de 20 de ani, ar putea fi, de asemenea, reevaluată. Pahonțu, numit de Traian Băsescu și menținut de Klaus Iohannis, a trecut recent în rezervă, dar continuă să conducă SPP.
În domeniul justiției, președintele are un rol crucial în numirea procurorilor-șefi. Nicușor Dan va desemna noul procuror general, șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Deși există o procedură de consultare cu ministrul Justiției, un guvern favorabil președintelui îi va permite să influențeze deciziile finale. Mandatele actualilor procurori-șefi expiră în martie anul viitor, iar Nicușor Dan a anunțat că va amâna aceste numiri pentru a evalua întregul sistem de justiție.
Rolul în politica externă:
La nivel extern, Nicușor Dan va reprezenta România la Consiliul European, unde va participa la deciziile privind sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului cu Rusia. În campania electorală, el a promis că va continua să sprijine Ucraina și va consolida rolul României în Uniunea Europeană și NATO. Viitorul președinte este considerat un susținător al integrării europene și al relațiilor strânse cu Franța, unde a obținut titlul de doctor la Universitatea Sorbona.
Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie.
