O decizie recentă a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) a declanșat un val de controverse în mediul economic și farmaceutic din România: farmaciile nu mai au voie să facă reclamă la suplimente alimentare. Ceea ce pare, la prima vedere, o măsură de protecție a consumatorilor, este văzută de specialiști drept o lovitură dură dată transparenței, liberei concurențe și accesului la informație. Într-un context economic deja fragil, această interdicție riscă să ducă nu doar la prețuri mai mari, ci și la dezinformare, pe măsură ce clienții vor fi împinși spre surse mai puțin reglementate.
Detaliile deciziei CNA și reacțiile pieței
CNA a emis o decizie explozivă, prin care interzice farmaciilor să facă reclamă la suplimente alimentare. Măsura a stârnit reacții vehemente din partea mediului economic, iar mulți avertizează asupra impactului negativ, care ar putea destabiliza piața.
Potrivit PWC, această măsură ar putea dezechilibra serios concurența, oferind un avantaj nejustificat altor jucători de pe piață. Mai exact, Art. 154 – (1) stipulează: „este interzisă (…) promovarea farmaciilor prin asocierea acestora cu promoții la medicamente, tratamente medicale, produse homeopate, dispozitive medicale și suplimente alimentare”.
Criticii susțin că CNA acționează împotriva principiilor de transparență și libere concurențe recomandate de Consiliul Concurenței, în timp ce toate sesizările primite au contribuit tocmai la studiul piețelor de OTC și suplimente.
Interdicția riscă să adâncească diferențele dintre lanțurile de farmacii – unde clienții erau informați și se puteau bucura de prețuri mai mici – și alte canale de vânzare, unde publicitatea continuă nestingherită. Lipsa unei promovări transparente ar putea duce la majorări artificiale ale prețurilor și la pagube mari pentru consumatori, mai ales în contextul economic actual.
Contradicții cu analizele anterioare ale autorității
În 2022, autoritatea a evidențiat rolul crucial al publicității TV pentru produsele OTC și suplimente, subliniind că printr-o campanie pe canale naționale, „companiile pot disemina informații cu privire la caracteristicile, calitatea şi chiar prețurile produselor într-un mod eficient, acoperind tot teritoriul țării”.
Pe baza acestei analize, Consiliul a recomandat extinderea promovării, dar și reglementarea strictă a mesajelor și frecvenței difuzărilor, pentru a proteja consumatorii.
Rolul farmacistului și riscul de dezinformare
În farmacii, recomandarea suplimentelor este făcută de profesioniști calificați, care oferă informații personalizate în funcție de starea de sănătate, evitând posibile interacțiuni nedorite cu medicamente. Promovarea ofertelor prin canale audio-vizuale sau online direcționa publicul către medii profesioniste, unde sfatul specializat nu lipsește.
Consumatorii, potențiale victime colaterale
Fără publicitate, reducerile existente nu ajung la public. Consumatorii de rând, mai ales cei cu venituri reduse, vor pierde accesul la oferte avantajoase și vor putea plăti mai mult fără să fie conștienți de alternative. În plus, absența clarității poate genera confuzie și neîncredere.
Suplimentele sunt comercializate ca alimente speciale în farmacii, magazine naturiste, benzinării sau online. Interdicția aplicată doar farmaciilor creează o discriminare nejustificată, dat fiind că acestea au un regim de publicitate strict și aviz obligatoriu din partea ANMDMR. O măsură atât de restrictivă, aplicată exclusiv farmaciilor, nu pare justificată în numele siguranței, ci pare să împingă consumatorii spre canale mai puțin reglementate, cu riscuri crescute.