Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a surprins scena juridică și politică din România printr-o decizie care a stârnit numeroase controverse: a suspendat Hotărârea Curții Constituționale prin care aceasta anulase alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.
În documentul de motivare, publicat vineri, magistratul susține că instanța constituțională ar fi depășit limitele atribuțiilor sale, acționând în mod „abuziv” și comițând un „exces de putere”.
„Curtea Constituțională a interpretat în mod abuziv atribuția prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituție, sesizându-se din oficiu, deși legea cere expres ca sesizarea să fie făcută în scris și motivat”, se arată în motivarea deciziei.
Judecătorul argumentează că anularea alegerilor s-a produs fără o bază legală clară și că aceasta a afectat grav drepturile electorale ale cetățenilor. El atrage atenția că, în lipsa unei sesizări formale, CCR nu ar fi avut temei juridic pentru a interveni în procesul electoral, mai ales după ce anterior validase primul tur de scrutin prin Hotărârea nr. 31/2024.
Conform opiniei sale, hotărârea CCR a vizat aspecte care nu fac obiectul prevederilor legale în vigoare. El invocă articolul 52 din Legea nr. 370/2004, care stipulează că alegerile pot fi anulate doar dacă „votarea și stabilirea rezultatelor” au fost viciate de fraude capabile să influențeze repartizarea mandatelor sau ordinea candidaților în turul al doilea.
„Pretinsele fraude reținute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerința prevăzută de lege, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv derularea campaniei electorale, vizând comunicarea prin social media și finanțarea campaniei – aspecte care nu intră sub incidența textului de lege indicat”, a precizat magistratul.
Un alt aspect semnificativ semnalat de Alexandru Vasile este momentul în care CCR a decis anularea procesului electoral: în timp ce votul din turul al doilea era deja în desfășurare în diaspora. „Prin anularea procesului electoral, cetățenii au fost lipsiți de posibilitatea de a-și alege candidații preferați”, se menționează în decizia instanței.
Judecătorul subliniază și o distincție esențială între actele emise de CCR: doar deciziile sunt general obligatorii, nu și hotărârile. Potrivit art. 11 din Legea 47/1992, doar deciziile Curții au forță juridică obligatorie. În schimb, hotărârile, precum cea din 6 decembrie 2024, nu se bucură de aceeași autoritate, susține magistratul.
El argumentează că Hotărârea nr. 32/2024 este un act administrativ normativ, cu aplicabilitate generală și, în consecință, poate fi supusă controlului judiciar și, în anumite condiții, suspendată de instanțele competente.
În motivarea sa, judecătorul mai notează că actul CCR „a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuție posibilitatea anulării alegerilor”, de vreme ce turul I fusese deja validat printr-o altă hotărâre a Curții. În opinia sa, prin autosesizarea arbitrară și lipsa unui temei solid, CCR a interferat nejustificat cu procesul democratic.
„Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 (…) nu are un destinatar identificat de la început, ci privește anularea procesului electoral cu caracter general”, a concluzionat instanța.
