Guvernul Ilie Bolojan a primit votul de învestitură din Parlament și a prezentat un program ambițios, axat pe reducerea cheltuielilor publice și reformarea administrației. Deși planul este clar în intenție, detaliile privind termenele și instituțiile vizate rămân, în mare parte, neclare. Cu toate acestea, o structură este nominalizată explicit pentru restructurare majoră: Administrația Națională „Apele Române” (ANAR).
Reduceri drastice la Apele Române: Jumătate din personalul central, vizat
Singura instituție menționată direct pentru concedieri în programul de guvernare este Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), aflată sub Ministerul Mediului. Guvernul a anunțat o restructurare amplă a ANAR, inclusiv eliminarea a jumătate din personalul de la nivel central. Această decizie vine în contextul unui buget considerabil al instituției pentru 2025, de aproximativ 3,8 miliarde de lei, din care un sfert este alocat cheltuielilor salariale.
Conform programului de guvernare, ANAR urmează să fie reconfigurată radical, începând cu personalul din sediul central. Potrivit informațiilor publice, instituția are aproximativ 9.000 de angajați la nivel național. Un răspuns oficial transmis anterior către G4Media a scos la iveală un dezechilibru semnificativ: doar 144 de angajați lucrau efectiv pe teren, în timp ce 447 ocupau posturi de șoferi. Acest raport a fost considerat un indicator clar al ineficienței interne și a justificat nevoia de reformă. Măsura propusă de Guvernul Bolojan este una fără precedent în istoria recentă a ANAR și ar putea avea un impact major asupra activității curente, mai ales că nu sunt specificate criteriile de selecție pentru personalul disponibilizat.
Reduceri de personal în administrația centrală și companiile de stat: Vagi, dar iminente
Pe lângă cazul ANAR, programul de guvernare menționează și intenția de a reduce cu 20% personalul din administrația centrală. Această măsură nu este însoțită, însă, de un calendar clar de aplicare sau de o listă explicită a instituțiilor vizate. Guvernul susține că scopul este eficientizarea structurilor de conducere și diminuarea birocrației. Cu toate acestea, lipsa unor indicatori clari și a unor obiective cuantificabile ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor. Reprezentanți ai administrației publice și ai sindicatelor avertizează asupra riscului ca aceste reduceri să fie operate arbitrar, în absența unui audit detaliat al eficienței și al nevoilor reale ale fiecărei instituții.
Un alt capitol important al programului de guvernare face referire la restructurarea companiilor de stat și a regiilor autonome, cum ar fi Romatsa sau Registrul Auto Român (RAR). Documentul prezentat Parlamentului nu oferă cifre precise, procente sau termene clare. Deși este evocată ideea unei „restructurări profunde”, nu se precizează dacă aceasta presupune concedieri, reorganizări sau comasări de structuri. Această lipsă de estimări precise lasă loc interpretărilor și creează incertitudine în rândul angajaților din aceste instituții.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva apare și ea pe lista instituțiilor supuse reformei. Guvernul anunță „reducerea numărului direcțiilor silvice”, fără a oferi alte detalii. Nu este clar dacă această măsură va însemna comasări, desființări sau doar o reconfigurare a competențelor teritoriale. În absența unor date concrete privind personalul afectat, reforma riscă să genereze un val de nemulțumiri în sectorul forestier, cu implicații atât la nivel administrativ, cât și social, în regiunile în care activitatea Romsilva este principalul angajator.
