Înalta Curte a pus punct controverselor: Alegerile prezidențiale nu se mai repetă. Hotărârea CCR rămâne valabilă
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri să admită recursurile depuse de Curtea Constituțională a României și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Magistrații au anulat sentința prin care Curtea de Apel Ploiești suspendase efectele hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 – decizie ce invalidase alegerile prezidențiale de la finalul anului trecut.
Astfel, ÎCCJ a restabilit autoritatea deciziei CCR, iar scenariul reluării turului 2 este oficial exclus.
- Minivacanță în luna mai pentru elevi: ziua de 5 mai este liberă
- Vladimir Putin a luat o decizie crucială. Anunțul care face înconjurul lumii
- Ea este tânăra de 19 ani, dizolvată de iubit într-o cadă plină cu acid. Era însărcinată și trăia un coșmar de mult timp. Ultimele mesaje ale fetei sunt halucinante
În minuta deciziei se arată clar:
„Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135/24.04.2025 a Curţii de Apel Ploieşti. Casează în totalitate sentinţa contestată și, rejudecând, admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Cererile de suspendare și anulare a Hotărârii CCR nr. 32/6.12.2024 sunt respinse ca inadmisibile.” Decizia este definitivă.
Acest verdict vine după ce, cu doar o zi înainte, judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești emisese o sentință care suspenda executarea hotărârii CCR și anula decizia de invalidare a scrutinului prezidențial. Magistratul invocase că actul adoptat de CCR ar reprezenta „un abuz de putere” și susținea că „Hotărârea nr. 32/2024 este un act administrativ cu caracter normativ”, ceea ce ar permite instanței de contencios administrativ să îl analizeze.
„Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere (…) interpretând în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie”, se arăta în motivarea deciziei de suspendare.
Totuși, Înalta Curte a concluzionat că instanțele judecătorești nu au competența de a analiza sau suspenda hotărârile Curții Constituționale, reafirmând independența și autoritatea CCR în astfel de spețe.
Revenim cu detalii oficiale pe măsură ce acestea vor fi comunicate.
