Guvernul condus de Luca Niculescu a decis să reducă drastic fondurile pentru plata datoriilor către furnizorii de energie electrică și gaze naturale. Decizia vine în contextul creșterii prețurilor la energie și al restanțelor de miliarde de lei pe care statul le-a acumulat în urma schemelor de plafonare și compensare.
Prin rectificarea bugetară adoptată vineri, 30 octombrie, Executivul a redus la jumătate alocarea pentru decontări din bugetul Ministerului Energiei, de la 2 miliarde la 1 miliard de lei. A abrogat și prevederea prin care alte 1,75 miliarde de lei erau rezervate în bugetul Ministerului Muncii pentru același mecanism.
Măsurile au fost adoptate în ciuda avertismentelor explicite ale Consiliului Economic și Social (CES). Instituția a cerut nu doar păstrarea sumelor stabilite în luna martie, ci și suplimentarea acestora pentru plata obligațiilor restante.
Cele două avize emise de CES în 30 octombrie, analizate de STIRIPESURSE.RO, atrag atenția asupra riscurilor generate de amânarea plăților către furnizori. Printre acestea se numără creșterea costurilor de finanțare și diminuarea lichidităților. Avizele vorbesc și despre posibile consecințe asupra prețurilor finale suportate de consumatori.
Potrivit estimărilor reprezentanților industriei energetice, statul are în continuare de achitat peste 5 miliarde de lei pentru compensațiile aferente fostelor scheme de plafonare. În cursul lunii octombrie, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a indicat inclusiv un sold istoric al restanțelor de aproximativ 6 miliarde de lei.
Banii promiși prin bugetul din martie, reduși prin rectificarea din octombrie
Parlamentul a stabilit alocări speciale prin Legea bugetului de stat pe anul 2026, nr. 43/2026, publicată în Monitorul Oficial la 27 martie, pentru plata sumelor datorate furnizorilor care au aplicat schemele de sprijin pentru consumatorii de energie electrică și gaze naturale.
Articolul 39 prevedea două alocări distincte: 2 miliarde de lei în bugetul Ministerului Energiei, destinate în principal decontărilor pentru consumatorii noncasnici, și 1,75 miliarde de lei în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, destinate în principal decontărilor pentru consumatorii casnici.
În total, 3,75 miliarde de lei erau rezervate pentru achitarea obligațiilor rezultate din aplicarea OUG nr. 27/2022 și OUG nr. 6/2025, care au reglementat schemele de sprijin privind prețurile energiei.
Sumele erau deja considerate insuficiente de reprezentanții furnizorilor. Încă din martie, aceștia cereau o alocare de aproximativ 6 miliarde de lei, corespunzătoare restanțelor estimate la momentul respectiv.
Cu toate acestea, în loc să suplimenteze fondurile, Guvernul a decis diminuarea alocărilor.
La articolul 20, punctele 4 și 5 din OUG nr. 41/2026, adoptată la 30 octombrie și publicată în Monitorul Oficial nr. 911, Executivul a abrogat alineatul care rezerva 1,75 miliarde de lei Ministerului Muncii. A modificat și alineatul referitor la Ministerul Energiei, reducând de la 2 miliarde la 1 miliard de lei suma destinată decontărilor.
Este vorba despre modificarea alocărilor bugetare speciale pentru plata compensațiilor, nu despre reducerea la jumătate a întregului buget al Ministerului Energiei. Abrogarea prevederii de la Ministerul Muncii nu anulează plățile deja efectuate, ci elimină rezervarea distinctă a fondurilor în forma stabilită inițial prin legea bugetului.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în primele nouă luni ale anului statul achitase furnizorilor aproximativ 1,5 miliarde de lei. Cu plățile efectuate și în octombrie, totalul ar fi ajuns la circa 1,8 miliarde de lei.
Avizul nr. 7101 din 30 octombrie 2026 al Consiliului Economic și Social a analizat exact cele două modificări introduse prin rectificare și a cerut eliminarea lor.
„Considerăm că este necesară menținerea și suplimentarea alocărilor bugetare destinate decontării schemelor de sprijin pentru energie electrică și gaze naturale”, se arată în document.
CES atrage atenția că, deși statul are deja restanțe importante către furnizorii care au suportat costurile plafonării prețurilor, diminuarea fondurilor disponibile poate agrava situația financiară a companiilor.
„În acest context, apreciem că este imperios necesară menținerea și suplimentarea alocărilor bugetare pentru plata cererilor de decontare depuse de furnizori, aferente măsurilor de sprijin aplicate clienților finali de energie electrică și gaze naturale”, se precizează în aviz.
Mai mult, instituția cere ca bugetul să permită plata integrală, în cursul anului 2026, a cererilor depuse de furnizori. Sunt incluse și sumele validate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și neachitate până în prezent.
În ciuda acestor observații, compararea avizului cu forma publicată în Monitorul Oficial arată că Guvernul a păstrat ambele modificări contestate de CES.
CES se oprește și asupra naturii sumelor datorate furnizorilor. Instituția subliniază că nu este vorba despre solicitări pentru cheltuieli suplimentare sau despre noi forme de sprijin pentru companii, ci despre obligații rezultate din legislația adoptată anterior de stat.
„Asigurarea fondurilor necesare decontării reprezintă o condiție importantă pentru menținerea lichidității furnizorilor. Întârzierile la plată determină creșterea necesarului de finanțare, majorarea costurilor financiare și limitarea resurselor disponibile pentru achiziția de energie electrică și gaze naturale. Menționăm că aceste sume nu reprezintă cheltuieli noi, ci obligații de plată deja asumate de stat față de furnizori, a căror amânare generează costuri suplimentare pentru operatorii economici”, avertizează CES.
În perioada plafonării, furnizorii erau obligați să factureze populației și companiilor energia la prețurile stabilite de stat. Ulterior urmau să recupereze diferențele prin decontări de la buget.
Întârzierile repetate au făcut ca furnizorii să finanțeze din resurse proprii sau din împrumuturi bancare o parte semnificativă a acestor costuri.
Companiile, în loc să primească banii în termene previzibile, au acumulat creanțe asupra statului. Unele dintre ele sunt vechi de aproximativ doi ani.
Problema apare într-un moment în care prețurile energiei au reintrat pe o traiectorie ascendentă. În toamna anului 2026, mai mulți furnizori au anunțat majorări ale ofertelor pentru contractele noi sau pentru cele ajunse la termen. Hidroelectrica, de exemplu, a majorat din octombrie prețul energiei active pentru aceste categorii de clienți cu aproximativ 13%.
CES avertizează astfel asupra unui risc suplimentar pentru piața de energie. Dificultățile financiare ale furnizorilor pot limita resursele pentru achiziția de energie și pot amplifica presiunile asupra costurilor.
Observații pe aceeași temă apar și în avizul nr. 7103 din 30 octombrie. Acesta se referă la așa-numita „ordonanță-trenuleț”, care privește sprijinul pentru asigurarea energiei termice în sezonul rece 2026-2027 și alte măsuri fiscal-bugetare.
Deși a dat și acestui proiect un aviz favorabil, consiliul a propus modificări legislative pentru accelerarea decontărilor către furnizori.
Concret, instituția cere majorarea de la 60% la 75% a avansului care poate fi plătit din valoarea cererilor de decontare, înainte de finalizarea tuturor verificărilor și regularizărilor.
„Necesitatea majorării avansului de la 60% la 75% rezultă din volumul semnificativ al cererilor de decontare aflate în analiză și din întârzierile acumulate în plata obligațiilor statului către furnizorii de energie electrică și gaze naturale”, se arată în document.
Propuneri concrete de modificare a OUG nr. 27/2022, a OUG nr. 6/2025 și a Legii nr. 179/2026 au fost transmise Guvernului, inclusiv un mecanism prin care furnizorii să poată solicita diferențele de avans pentru cererile depuse înainte de 1 noiembrie 2026.
Instituția arată că majorarea avansurilor, însoțită de alocarea efectivă a fondurilor necesare, ar putea reduce presiunile asupra lichidităților companiilor și costurile de finanțare. Achizițiile de energie ar putea fi susținute în condiții competitive, iar riscul creșterii prețurilor finale ar putea fi limitat.
Sectorul energetic a recunoscut și el, public, mărimea datoriei. Pe 13 octombrie, Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației ACUE, declara că statul acumulase o datorie istorică estimată la aproximativ 6 miliarde de lei. Pentru această sumă, furnizorii suportau de circa doi ani costuri de finanțare.
Ulterior, în cadrul unei conferințe organizate de CursDeGuvernare.ro la 27 octombrie, reprezentanta furnizorilor a vorbit despre o datorie de cel puțin 5 miliarde de lei, fără un calendar clar de achitare.
La același eveniment, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a admis că nu poate garanta plata integrală a obligațiilor nici în acest an, nici în anul următor. Ca motive, a invocat constrângerile bugetare și problemele administrative ale mecanismului de decontare.
Problema furnizorilor de energie nu e singura din avizul referitor la rectificarea bugetară. Consiliul mai cere returnarea, în regim de urgență, a unei garanții de 10% către Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), pentru a nu periclita proiectul strategic ALFRED. Acesta este destinat dezvoltării tehnologiei reactoarelor nucleare de generația a IV-a, răcite cu plumb lichid.
Insuficiența alocărilor pentru compensarea transportului feroviar de călători este semnalată tot de CES. Potrivit avizului, rectificarea prevede rambursarea sumelor reținute inițial și o suplimentare de 100 de milioane de lei. Operatorii solicită însă aproximativ un miliard de lei suplimentar, pe fondul unor debite către CFR SA aferente Tarifului de Utilizare a Infrastructurii.
Timpul extrem de scurt acordat pentru examinarea proiectului de rectificare este criticat de aceeași instituție.
„Înțelegem necesitatea adoptării rapide a rectificării bugetare, cu toate acestea, intervalul disponibil nu a permis o analiză aprofundată a documentației și formularea unor observații fundamentate asupra tuturor modificărilor propuse”, arată CES.
Pentru viitor, CES cere ca proiectele de rectificare să fie supuse consultării publice într-un termen adecvat.
Ambele avize au fost adoptate în ședința din 30 octombrie, în aceeași zi în care Guvernul a aprobat ordonanțele. Avizele CES au caracter consultativ, iar Executivul nu este obligat să preia observațiile formulate. Documentele arată însă că autoritățile au fost avertizate explicit asupra consecințelor reducerii fondurilor pentru decontările din energie.
