Situația pensiilor speciale continuă să reprezinte una dintre cele mai sensibile și controversate teme de dezbatere în contextul noului mandat prezidențial al lui Nicușor Dan. Această categorie de beneficii financiare, acordate în baza unor reglementări distincte față de sistemul public de pensii, a devenit un simbol al inechității sociale și al discrepanțelor din sistemul bugetar.
Economistul Adrian Negrescu atrage atenția că o reformă veritabilă în acest domeniu nu poate fi realizată doar prin ajustări punctuale ale legislației existente. În opinia sa, soluția reală presupune abrogarea completă a actelor normative care au instituit, în ultimii douăzeci de ani, acest sistem paralel de privilegii financiare. Potrivit expertului, aceste legi au permis formarea unei categorii aparte de pensionari, care beneficiază de venituri lunare de ordinul miilor de euro, finanțate integral din bugetul de stat.
„Problema pensiilor speciale trebuie rezolvată, iar soluția nu stă într-o lege specială, ci prin abrogarea legilor speciale care au impus aceste pensii începând cu guvernele anterioare”, a declarat economistul Adrian Negrescu. El subliniază, totodată, riscurile pe termen mediu și lung dacă nu se intervine legislativ în mod ferm: „Numărul beneficiarilor ar urma să explodeze în următorii ani”.
În data de 23 aprilie 2025, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege propus de liderii coaliției de guvernare, care introduce câteva modificări relevante în sistemul pensiilor speciale. Una dintre schimbările esențiale vizează eliminarea calendarului etapizat de creștere a vârstei de pensionare. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, toți magistrații vor fi obligați să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, indiferent de momentul intrării lor în sistemul judiciar. Noua reglementare prevede, de asemenea, că pensia va reprezenta 80% din media indemnizațiilor și sporurilor primite în ultimii patru ani de activitate, cu o plafonare importantă: pensia netă nu va putea depăși salariul net aferent ultimei luni de muncă.
Totuși, procesul legislativ nu este finalizat. Senatul, care are rolul de cameră decizională, a amânat emiterea unui raport final cu două săptămâni. Această tergiversare a alimentat speculațiile conform cărora există intenții de a diminua impactul reformei în ultimul moment, fapt ce a stârnit reacții critice din partea societății civile și a unor experți economici.
- Donald Trump, mesaj pentru România după numirea noului ambasador la București. Nicușor Dan mulțumește Administrației de la Washington
- AUR își reafirmă susținerea pentru Călin Georgescu. Strategii politice și tensiuni interne după alegerile prezidențiale
- CCR respinge sesizarea privind refuzul Meta de a respecta deciziile BEC: Hotărârea este definitivă
În același context, Adrian Negrescu a reiterat importanța asumării unor decizii ferme și rapide. Citat de publicația wowbiz.ro, el a declarat: „Nicușor Dan trebuie să vină cu o soluție, mai cu seamă că nu mai există niciun risc de natură electorală, care să greveze până la urma urmelor o decizie politică în acest moment”. În opinia economistului, președintele are acum libertatea deplină de a susține o reformă profundă, fără teama unor consecințe electorale imediate.
Datele oficiale indică faptul că în prezent, peste 5.600 de magistrați beneficiază de pensii speciale, cu o pensie medie lunară de peste 25.000 de lei. Pe lângă aceștia, se află și alte categorii de personal, precum piloții civili, diplomații, funcționarii parlamentari și angajații Curții de Conturi, care încasează la rândul lor pensii considerabil mai mari decât media din sistemul public. Aceste discrepanțe au alimentat în mod constant tensiuni sociale și solicitări repetate pentru reformă.
Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie.
