Câți bani vor încasa mamele de la 1 august 2025. Noua metodă de calcul pentru indemnizația de creștere a copilului

De la 1 august 2025, indemnizațiile pentru concediul de creștere a copilului vor fi impozitate cu 10% CASS (contribuția pentru asigurări sociale de sănătate), conform noilor reglementări adoptate de Guvernul Bolojan. Această schimbare fiscală afectează direct peste 130.000 de mame aflate în prezent în concediu, reducând veniturile nete ale familiilor cu copii mici.

Până acum, indemnizația era exceptată de la această contribuție, dar noua măsură de austeritate modifică semnificativ situația financiară a părinților. Modificările prevăd reținerea automată a CASS la sursă de către agențiile teritoriale AJPIS. Concret, suma netă primită de părinți va fi cu 10% mai mică. Calculul indemnizației rămâne bazat pe 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni lucrate, cu un plafon minim brut de 1.651 lei și un maxim brut de 8.500 lei.

De exemplu, la un venit mediu brut de 6.000 lei (din care indemnizația brută este 5.100 lei), după reținerea a 10% CASS (510 lei), indemnizația netă va fi de 4.590 lei. În cazul plafonului maxim brut de 8.500 lei (indemnizație brută de 7.225 lei), după reținerea a 10% CASS (722,5 lei), indemnizația netă va fi de aproximativ 6.503 lei. Această scădere reprezintă o diminuare semnificativă a veniturilor, într-o perioadă cu multe cheltuieli pentru familii.

Ce rămâne neimpozitat și alte venituri afectate
Spre deosebire de indemnizația de creștere a copilului, concediul de maternitate (pre și postnatal – 126 de zile) rămâne exceptat de la CASS. Astfel, femeile însărcinate aflate în concediu medical vor primi în continuare indemnizația fără rețineri. De asemenea, ele vor continua să fie asigurate în sistemul de sănătate, indiferent de venituri, spre deosebire de părinții aflați în concediu de creștere care devin asigurați doar prin reținerea CASS.

Pe lângă indemnizația de creștere a copilului, impozitul de 10% CASS va fi aplicat, de la 1 august, și altor tipuri de venituri sociale, printre care:

Pensiile care depășesc 3.000 lei (doar partea care depășește plafonul)

Indemnizațiile de șomaj

Indemnizația de acomodare în caz de adopție

Venitul minim de incluziune

Ajutoarele pentru familii cu copii

Indemnizațiile pentru persoane persecutate politic

Pensiile private de tip Pilon II și III, dacă depășesc 3.000 lei

Val de revoltă și dificultățile familiilor
Decizia de a impozita indemnizația a generat un val de critici pe rețelele sociale și în spațiul public. Peste 52.000 de persoane au semnat deja o petiție prin care solicită menținerea exceptării mamelor de la plata CASS.

„O mamă în concediu de creștere copil nu e absentă din societate, ci în prima linie a formării viitorului acestei țări. În loc să fie sprijinită, este penalizată”, au transmis inițiatoarele petiției. Mesajele mamelor sunt categorice: „Ce urmează? Impozite pe nopțile nedormite? Accize pe laptele matern?”

Diana, însărcinată în cinci luni, a declarat pentru Antena3.ro că noua taxă o pune într-o situație financiară nesigură, având în vedere costurile mari ale analizelor și medicamentelor în sarcină, care de multe ori nu sunt decontate integral: „Deja indemnizația de creștere a copilului este plafonată. Deși plătesc lunar CASS, analizele pe timpul sarcinii nu sunt într-adevăr decontate de Casa de Asigurări. De cele mai multe ori, spitalele de stat susțin încă din primele zile ale lunii că nu mai sunt fonduri. La consultațiile de sarcină am fost chemată la privat, de multe ori la stat nici nu există aparatura necesară. Medicamentele pe timpul sarcinii sunt scumpe, iar pe lângă faptul că se va impozita indemnizația, crește și TVA-ul la medicamente, iar alocațiile sunt extrem de mici. Natalitatea în România deja este scăzută, e foarte costisitor să crești un copil în România, opinia mea este că lumea nu o să își mai permită să aibă un copil. Consider că sunt alte moduri mult mai bune de a aduce bani la bugetul statului decât să tăiem de la categoriile deja vulnerabile.”

Andreea, aflată în concediu de creștere de peste un an, va resimți direct reducerea indemnizației: „Atenția lor e în continuare pe ce nu trebuie. Mai trebuie să reducă alocațiile și gata”, a spus ea pentru Antena3.ro.

Lipsa facilităților și bursele pentru mamele minore
Un studiu realizat de Centrul Filia în 2024 arată că 57% dintre femeile care au născut în ultimii 10 ani au fost nevoite să rămână acasă mai mult de doi ani din cauza lipsei creșelor și grădinițelor. Aceasta este una dintre cele mai mari probleme structurale care afectează decizia de a deveni părinte în România.

Într-o decizie separată, Guvernul a revenit asupra intenției inițiale de a elimina bursele de 700 lei pentru mamele minore, menținându-le în urma presiunii publice.