Dacă veniturile rămân aceleași, o creștere a cheltuielilor cu 6,61% poate scădea de la 1.000 la aproximativ 670 de lei suma pusă deoparte în fiecare lună. Chiriile, carburanții și utilitățile se scumpesc și ele, iar bugetele unor gospodării simt tot mai mult presiunea. În plus, inflația mănâncă din puterea de cumpărare a economiilor pe care oamenii le-au strâns deja.
Inflația nu înseamnă doar că plătim mai mult pentru cumpărăturile obișnuite. Înseamnă și că ne rămân mai puțini bani pentru economii, investiții sau obiective pe termen lung. Efectul poate fi semnificativ chiar dacă veniturile nu scad, pentru că o parte tot mai mare din buget merge spre cheltuielile curente.
O simulare pentru un venit lunar de 6.000 de lei și cheltuieli inițiale de 5.000 de lei arată cât de repede se poate modifica echilibrul unui buget. Înainte de scumpiri, suma disponibilă pentru economisire era de 1.000 de lei pe lună. Dacă toate cheltuielile cresc cu 6,61%, iar venitul rămâne neschimbat, costurile lunare ajung la 5.330,50 lei, iar suma care mai poate fi pusă deoparte scade la 669,50 lei.
Asta înseamnă că o creștere a cheltuielilor cu 6,61% reduce cu aproximativ 33% capacitatea de economisire, pentru că majorarea costurilor se scade dintr-o sumă inițială mult mai mică decât venitul total. Este o simulare ilustrativă, nu o estimare a comportamentului tuturor gospodăriilor din România, însă arată de ce inflația poate afecta disproporționat persoanele care au deja un buget strâns.
„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare. În scenariul de față, o creștere a cheltuielilor cu 6,61% reduce suma disponibilă pentru economisire. Asta înseamnă mai puțini bani pentru fondul de urgență, pentru investiții sau pentru obiective pe termen lung. Iar atunci când economisești mai puțin lună de lună, nu pierzi doar suma respectivă, ci și posibilitatea ca acei bani să producă randamente în timp”, explică Ion Soltinschi, consultant financiar MrFinance.ro.
Unde se simte cel mai tare scumpirea
Presiunea nu este uniformă, pentru că unele prețuri au crescut mult mai repede decât media națională. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 13 octombrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, după ce în august fusese de 6,17%. Față de luna precedentă, prețurile de consum au crescut cu 0,77%.
Diferențele dintre categorii nu sunt mici. Chiriile s-au scumpit cu 39,46% față de septembrie 2025, motorina cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%. Tarifele pentru serviciile de apă, canalizare și salubritate au crescut cu 14,11%.
La nivelul principalelor categorii de consum, serviciile au crescut anual cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%. Datele arată că media inflației poate ascunde diferențe mari între cheltuielile unei gospodării și cele din coșul statistic național.
Pentru o familie care locuiește cu chirie și folosește mașina zilnic, scumpirile pot avea un efect mai puternic decât sugerează rata generală a inflației. O gospodărie care nu plătește chirie și folosește mai puțin automobilul poate resimți altfel creșterea prețurilor. Impactul depinde de ponderea fiecărei categorii în buget și de contractele existente, dar și de prețurile efectiv plătite.
Această diferență explică de ce două familii cu venituri similare pot ajunge la situații financiare foarte diferite. Atunci când o mare parte din venit este deja alocată locuinței, transportului și facturilor, chiar și o creștere relativ modestă a costurilor poate reduce semnificativ suma rămasă pentru economisire.
Continuarea pe pagina următoare »
