Tot mai multe cupluri aleg să locuiască împreună fără să încheie o căsătorie. Pot avea o relație de ani sau chiar decenii, pot împărți cheltuielile casei, pot cumpăra bunuri și pot crește copii împreună. Din punct de vedere juridic, însă, concubinajul nu îi oferă automat partenerului supraviețuitor aceleași drepturi la moștenire pe care le are soțul supraviețuitor.

Problema devine cu atât mai importantă atunci când locuința în care trăiește cuplul este proprietatea exclusivă a unuia dintre parteneri. În cazul decesului acestuia, persoana cu care a trăit nu devine automat proprietara casei doar pentru că au avut o relație îndelungată.

Cine moștenește casa dacă partenerii nu sunt căsătoriți

Potrivit regulilor succesorale din România, partenerul necăsătorit nu face parte, doar în baza relației de concubinaj, din categoria moștenitorilor legali.

Astfel, dacă unul dintre parteneri este singurul proprietar al locuinței și moare fără să lase un testament, bunurile sale sunt împărțite între moștenitorii legali, potrivit ordinii stabilite de Codul civil.

În funcție de situația familiei, la moștenire pot veni copiii persoanei decedate, părinții, frații și surorile sau alte rude prevăzute de lege.

Partenerul cu care persoana a locuit, chiar dacă relația a durat foarte mulți ani, nu dobândește automat o cotă din moștenire.

Nici 10, nici 20 de ani de relație nu transformă concubinajul în căsătorie

Una dintre confuziile frecvente este aceea că, după un anumit număr de ani de conviețuire, partenerii ar dobândi automat drepturi similare celor ale soților.

În România nu există o regulă generală potrivit căreia o relație de cinci, zece sau douăzeci de ani se transformă juridic într-o căsătorie.

Durata relației nu este, prin ea însăși, suficientă pentru a-i conferi partenerului supraviețuitor calitatea de moștenitor legal.

Prin urmare, o persoană poate locui zeci de ani în casa partenerului, dar dacă imobilul îi aparținea exclusiv acestuia și nu există alte acte care să îi ofere drepturi asupra lui, situația succesorală poate fi foarte diferită de cea a unui cuplu căsătorit.

Ce se întâmplă dacă locuința a fost cumpărată împreună

Situația este diferită atunci când ambii parteneri figurează în actul de proprietate.

Dacă, de exemplu, fiecare deține o cotă din imobil, decesul unuia dintre ei nu înseamnă că partenerul supraviețuitor își pierde propria parte.

În succesiune intră, în principiu, doar cota care îi aparținea persoanei decedate. Aceasta va fi transmisă moștenitorilor săi, în funcție de situația concretă.

Partenerul rămas în viață poate ajunge astfel coproprietar al locuinței împreună cu moștenitorii celui decedat.

Poate partenerul necăsătorit să primească locuința prin testament?

O persoană poate dispune prin testament ca anumite bunuri sau o parte din patrimoniu să ajungă la partenerul său.

Există însă o limită importantă. Dacă persoana decedată are moștenitori rezervatari, testamentul nu poate înlătura drepturile minime pe care legea le protejează pentru aceștia.

Printre moștenitorii rezervatari se numără, în condițiile prevăzute de Codul civil, descendenții și părinții defunctului, precum și soțul supraviețuitor. În cazul unui cuplu necăsătorit, evident, partenerul nu are statutul de soț supraviețuitor.

Prin urmare, existența unui testament poate schimba semnificativ situația partenerului, însă efectele documentului trebuie analizate în funcție de ceilalți moștenitori existenți.

Ce se întâmplă dacă partenerul a investit bani în casa celuilalt

O altă situație întâlnită este cea în care locuința aparține unei singure persoane, dar partenerul a contribuit financiar la renovare, extindere sau alte investiții.

Simplul fapt că a plătit anumite lucrări nu îl transformă automat în coproprietar al imobilului.

În funcție de împrejurări și de dovezile existente, acesta poate avea însă posibilitatea de a solicita recuperarea unor sume sau recunoașterea anumitor drepturi pe cale legală.

Facturile, transferurile bancare, contractele și alte documente care demonstrează contribuția financiară pot deveni importante într-un asemenea caz.

Copiii cuplului au drepturi la moștenire

Situația copiilor este diferită de cea a partenerilor necăsătoriți. Copiii au drepturi succesorale față de părinții lor indiferent dacă aceștia au fost sau nu căsătoriți, atât timp cât filiația este stabilită potrivit legii.

Dacă persoana decedată avea copii, aceștia pot veni la moștenire conform regulilor prevăzute de Codul civil.

De aceea, situația unei locuințe după deces poate deveni complexă: partenerul supraviețuitor poate deține o parte din casă, copiii pot moșteni o altă parte, iar în anumite cazuri pot exista și alți moștenitori.

Ce ar trebui să știe cuplurile care trăiesc în concubinaj

Faptul că două persoane au locuit împreună o perioadă îndelungată nu este suficient pentru ca ele să dobândească automat aceleași drepturi patrimoniale și succesorale ca soții.

Contează cine figurează în actele de proprietate, cum a fost dobândit imobilul, dacă există un testament și cine sunt moștenitorii legali ai persoanei decedate.

Pentru cuplurile care aleg să nu se căsătorească, stabilirea din timp a situației juridice a bunurilor poate preveni conflictele și situațiile dificile ulterior. În cazul proprietăților importante sau al unei succesiuni concrete, actele trebuie analizate individual de un notar sau de un avocat.