Guvernul României respinge informațiile potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat sau ar fi sugerat tăierea celor 770 de milioane de euro asociate jalonului PNRR privind legislația de integritate. Executivul susține că face demersuri pentru protejarea integrală a fondurilor, în timp ce Bruxelles-ul analizează anumite prevederi ale noii Legi ANI.

Miza este importantă deoarece jalonul 431 din Planul Național de Redresare și Reziliență urmează să fie evaluat în cadrul celei de-a șasea cereri de plată, programată pentru luna octombrie. Autoritățile române vor ca eventualele probleme să fie identificate și soluționate înainte de evaluare.

Guvernul: Nu există o solicitare de tăiere a celor 770 de milioane de euro

Executivul a reacționat după apariția informațiilor potrivit cărora România ar putea pierde fondurile europene asociate jalonului privind integritatea în funcțiile publice.

Palatul Victoria precizează că, în acest moment, nu există o solicitare din partea Comisiei Europene pentru reducerea sumei.

„Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene”, se arată în poziția transmisă de Executiv.

În același timp, Guvernul recunoaște că anumite prevederi introduse în noua legislație sunt analizate din perspectiva compatibilității lor cu principiile dreptului european.

Executivul susține că obiectivul este clarificarea eventualelor probleme suficient de devreme pentru ca România să poată încasa integral fondurile aferente jalonului.

Ilie Bolojan cere urgentarea analizei înaintea cererii de plată

Jalonul 431 din PNRR vizează actualizarea cadrului juridic privind integritatea în funcția publică și urmează să fie evaluat odată cu cea de-a șasea cerere de plată a României.

Aceasta este programată pentru luna octombrie, motiv pentru care Guvernul dorește ca analiza europeană să fie finalizată cât mai repede.

Premierul Ilie Bolojan și ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, au solicitat accelerarea verificărilor în cadrul unei întâlniri tehnice cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și reprezentanți ai serviciilor de specialitate ale Comisiei Europene.

Guvernul avertizează că, în situația în care anumite prevederi s-ar dovedi incompatibile cu dreptul european și nu ar fi remediate la timp, ar putea apărea „riscuri importante” pentru România.

Acest lucru nu înseamnă însă, potrivit Executivului, că Bruxelles-ul a decis deja suspendarea sau pierderea celor 770 de milioane de euro.

Comisia Europeană cere clarificări privind noua Lege ANI

În centrul discuțiilor se află noua legislație privind integritatea în funcțiile publice.

Comisia Europeană a solicitat autorităților române clarificări referitoare la unele dintre prevederile acesteia, inclusiv la un amendament care ar putea avea consecințe asupra unor aleși locali.

Prevederea vizează persoanele pentru care o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese a fost stabilit definitiv și care, la momentul intrării în vigoare a noii legislații, se află încă în perioada legală de interdicție de trei ani.

Conform mecanismului prevăzut de amendament, acestea ar putea pierde funcția, demnitatea sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Bruxelles-ul analizează modul în care această prevedere se raportează la mai multe principii juridice, printre care securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.

De asemenea, sunt solicitate clarificări privind respectarea principiului potrivit căruia o persoană nu trebuie sancționată de două ori pentru aceeași faptă și existența unor căi efective de contestare a unei eventuale decizii de încetare a mandatului.

Ce este „amendamentul Fritz” și de ce a devenit controversat

Prevederea analizată a devenit cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”, deoarece printre persoanele care ar putea fi afectate de aplicarea sa s-ar afla primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public, amendamentul a fost introdus de PSD și adoptat inclusiv cu voturile parlamentarilor AUR.

Dominic Fritz a fost declarat definitiv în conflict de interese în iunie 2026, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În aceste condiții, aplicarea noilor prevederi ar putea avea consecințe asupra mandatului său. Eventualele efecte concrete depind însă de forma în care legea va intra în vigoare, de interpretarea și aplicarea dispozițiilor sale și de procedurile juridice incidente.

Miza pentru România: fondurile PNRR și compatibilitatea legii cu dreptul european

Discuția are astfel două componente majore.

Prima este financiară. România urmărește îndeplinirea jalonului 431 și încasarea integrală a fondurilor europene asociate acestuia, în contextul cererii de plată programate pentru octombrie.

A doua este juridică. Comisia Europeană analizează dacă prevederile noii Legi ANI respectă standardele și principiile dreptului european.

În acest moment, potrivit Guvernului, nu există o decizie a Comisiei Europene prin care România să piardă cele 770 de milioane de euro. Executivul încearcă însă să obțină rapid clarificările necesare și să remedieze eventualele probleme înainte ca jalonul să intre în evaluarea oficială.

Prin urmare, suma nu poate fi considerată în prezent pierdută, dar rezultatul analizei Comisiei Europene rămâne esențial pentru modul în care va fi evaluată îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin PNRR.