Bugetul făcut sub Bolojan a lăsat spitalele fără bani. Fostul premier dă vina acum pe Rogobete
Ilie Bolojan încearcă să pună lipsa banilor din spitale pe seama ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, deși chiar el conducea Guvernul în perioada în care a fost pregătit și aprobat bugetul pentru 2026. Fostul premier susține că unele unități de primiri urgențe au primit intenționat mai puțini bani decât aveau nevoie și îl indică pe Rogobete drept responsabil pentru această situație, conform Realitatea PLUS.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Recorder, în care Bolojan a dat exemplul Spitalului Floreasca din București. Numai că actualul ministru al Sănătății susține cu totul altceva: că a cerut bani suficienți pentru spitale, dar Guvernul condus de Bolojan a aprobat sume mult mai mici.
Bolojan aruncă vina pe Rogobete pentru spitalele fără bani. Fostul premier vorbește despre o decizie premeditată
În interviul acordat Recorder, Ilie Bolojan a criticat felul în care au fost împărțiți banii pentru unitățile de primiri urgențe. Fostul premier susține că unele spitale au primit de la începutul anului sume care nu le-ar fi permis să funcționeze până în decembrie. Pentru a-și susține acuzațiile, Bolojan a vorbit despre Spitalul Floreasca, unde, potrivit calculelor sale, bugetul pentru urgențe a fost redus puternic față de anul trecut.
Acesta consideră că o asemenea diferență nu putea apărea întâmplător și lasă să se înțeleagă că banii ar fi fost împărțiți astfel pentru ca Ministerul Sănătății să poată solicita ulterior fonduri suplimentare. Întrebat cine răspunde pentru această situație, fostul premier a făcut trimitere la ministerul condus de Alexandru Rogobete.
„Gândiți-vă că, dacă în 2025 am avut o alocare inițială de 10 milioane de RON la unitatea de primiri urgențe cea mai mare din România, la Floreasca, în București, și la final de an cred că a avut peste 15 milioane alocare finală, ca să poată funcționa, dacă la început aloci acum 5 milioane, deci jumătate din alocarea de 10, care oricum n-a ajuns anul trecut, înseamnă că ai făcut asta în mod premeditat.”
Dar cine conducea Guvernul când s-a făcut bugetul? Ilie Bolojan era premierul României
Acuzațiile lui Ilie Bolojan ridică însă o întrebare importantă: de ce vorbește fostul premier despre responsabilitatea Ministerului Sănătății, fără să își asume și rolul pe care l-a avut propriul Guvern în aprobarea bugetului? Legea bugetului de stat pentru 2026 a fost pregătită de Executivul condus de Bolojan, votată de Parlament pe 20 martie și promulgată pe 27 martie.
Ministerele au propus sumele de care aveau nevoie, dar limitele finale de cheltuieli au fost stabilite în procesul bugetar coordonat de Guvern. Desigur, fiecare ministru răspunde pentru felul în care împarte și folosește fondurile primite. Însă acest lucru nu înlătură responsabilitatea Executivului pentru sumele aprobate. Cu alte cuvinte, problemele de finanțare ale spitalelor nu pot fi explicate doar prin deciziile luate la Ministerul Sănătății.
Rogobete îl contrazice pe Bolojan. Ministerul Sănătății ar fi cerut cu 200 de milioane de lei mai mult
Alexandru Rogobete a respins acuzațiile fostului premier și a prezentat alte cifre despre banii solicitați pentru serviciile medicale de urgență. Potrivit ministrului, în momentul pregătirii bugetului pentru 2026, Ministerul Sănătății a cerut 660 de milioane de lei pentru această zonă, dar a primit numai 460 de milioane de lei.
Diferența de 200 de milioane de lei ar fi creat probleme încă de la începutul anului, susține Rogobete. Ministrul spune că a avertizat asupra riscurilor și că nu este corect ca lipsa fondurilor să fie pusă acum exclusiv pe seama sa. Mai mult, acesta a explicat că banii primiți au fost împărțiți ținând cont de cheltuielile din anii anteriori și de limitele stabilite prin buget. Disputa privind finanțarea Sănătății în 2026 a început încă din perioada în care Bolojan conducea Guvernul.
„În anul 2025, bugetul sănătății a fost suplimentat de două ori. Astfel, UPU de la Spitalul Floreasca a ajuns la un buget executat de 10 milioane de lei pentru întregul an, sumă care include rectificarea și suplimentarea din luna septembrie 2025. Anul acesta, pentru componenta de urgență, am solicitat 660 de milioane de lei, însă au fost alocate 460 de milioane de lei, cu 200 de milioane mai puțin decât necesarul solicitat.”
Cifre diferite despre Spitalul Floreasca. Bolojan vorbește despre 15 milioane, Rogobete despre 10 milioane
O altă contradicție apare chiar în exemplul folosit de Ilie Bolojan pentru a critica Ministerul Sănătății. Fostul premier susține că Unitatea de Primiri Urgențe de la Floreasca a avut în 2025 o alocare inițială de aproximativ 10 milioane de lei, care ar fi depășit 15 milioane până la sfârșitul anului. Alexandru Rogobete prezintă însă o situație diferită.
Potrivit acestuia, spitalul ar fi pornit în 2025 cu aproximativ 5,1 milioane de lei, iar după suplimentările făcute în cursul anului ar fi ajuns la un buget total cheltuit de 10 milioane de lei. Diferența dintre cele două variante este importantă, deoarece pe aceste cifre se bazează acuzațiile fostului premier. Fără o comparație a documentelor bugetare și a sumelor efectiv cheltuite, nu se poate stabili care dintre explicații reflectă corect situația de la Floreasca.
Spitalele au ajuns să ceară bani de urgență. Rogobete susține că Bolojan a tăiat prea mult
Problemele financiare din spitale nu au apărut peste noapte. Încă din septembrie, Alexandru Rogobete avertiza că mai multe unități de primiri urgențe riscau să rămână fără materiale medicale și medicamente, iar unele servicii de ambulanță aveau nevoie de bani suplimentari pentru a continua să funcționeze. Ministrul a cerut atunci fostului Guvern să folosească Fondul de rezervă pentru a acoperi cele mai urgente cheltuieli, însă situația a rămas complicată.
Rogobete susține că politica de reducere a deficitului, promovată de Bolojan, a afectat și domenii în care cheltuielile nu pot fi reduse fără riscuri pentru pacienți. El a explicat că spitalele nu pot funcționa fără medicamente, materiale și personal, iar banii alocați prea târziu nu rezolvă imediat problemele, pentru că achizițiile și livrările au nevoie de timp.
Ministrul Sănătății vorbește despre datorii de peste 30 de miliarde de lei. Ce spune despre fostul Guvern
Conflictul dintre Ilie Bolojan și Alexandru Rogobete a devenit și mai puternic după revenirea acestuia din urmă la conducerea Ministerului Sănătății. Pe 27 octombrie, Rogobete a susținut că în sistemul sanitar există obligații de plată de peste 30 de miliarde de lei, inclusiv facturi care nu fuseseră încă emise pentru medicamente și servicii deja furnizate.
Ministrul a acuzat fostul Executiv că a încercat să reducă deficitul prin amânarea unor plăți, lăsând în urmă probleme financiare grave. Acesta a mai anunțat că 150 de milioane de lei au fost redistribuite către unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță, pentru ca acestea să poată continua să funcționeze în lunile octombrie și noiembrie și la începutul lui decembrie. Valoarea totală a datoriilor invocate de Rogobete urmează să fie clarificată prin situația financiară oficială.
Bolojan critică acum lipsa banilor, dar Guvernul său a susținut reducerile bugetare
În timpul mandatului său, Ilie Bolojan a pus accent pe reducerea deficitului și pe limitarea cheltuielilor statului. Bugetul pentru 2026 a fost construit tocmai în acest context, iar fostul premier a apărat public măsurile luate. Acum, după plecarea de la Palatul Victoria, Bolojan vorbește despre spitalele care nu au primit bani suficienți și îl indică pe ministrul Sănătății drept responsabil pentru situația creată.
Fostul premier susține că el s-a asigurat că ministerele primesc sume globale pentru activitatea lor, în timp ce împărțirea banilor în interiorul instituțiilor revenea fiecărui ministru. Rogobete contestă această explicație și insistă că bugetul a pornit de la sume mai mici decât necesarul prezentat de minister. Disputa arată că cei doi au explicații diferite despre aceleași decizii, luate într-o perioadă în care făceau parte din același Guvern.
