Potrivit unui studiu apărut în revista Lancet, între 40% și 60% dintre persoanele cu vârsta de peste 75 de ani din SUA și Europa consumă zilnic aspirină sau alte medicamente cu rol de fluidificare a sângelui. Pentru cei care suferă de boli coronariene, administrarea acestui tip de tratament poate fi benefică, atâta timp cât nu este înlocuit cu alte produse.
„O aspirină pe zi pentru pacienții care se știu deja cu boli coronariene sau care au avut un accident vascular cerebral sau care știu că au stenoze sau plăci de aterom, e foarte bună. Însă, sunt situații în care pacienții înlocuiesc aspirina clasică, adică acidul acetilsalicilic, cu diverse preparate considerate antiagregante naturale și care se întorc la spital cu stentul ocluzionat.
Din cauză că au luat o perioadă lungă de timp ceva ce nu era aspirină, de fapt, așa că, mare grijă la situații de genul acesta,” a explicat dr. Ana Maria Șerban pentru Medika TV.
Aspirina rămâne un medicament cu efecte remarcabile, fiind utilă în scăderea febrei, ameliorarea durerilor sau reducerea inflamațiilor. În plus, datorită capacității sale de a împiedica formarea plăcilor pe artere, este folosită pe scară largă în prevenția afecțiunilor cardiovasculare.
Acțiunea sa antitrombocitară reduce formarea cheagurilor de sânge, motiv pentru care este recomandată în prevenirea și tratamentul infarctului miocardic și al accidentului vascular cerebral. Totuși, medicamentul are și o parte mai puțin favorabilă: poate crește riscul de sângerare în cazul unei intervenții chirurgicale sau al unei transfuzii.
În ceea ce îi privește pe pacienții care au trecut deja printr-un infarct, un AVC, au stenturi sau au suferit intervenții de tip bypass, datele științifice arată clar că beneficiile administrării zilnice de aspirină depășesc riscurile în majoritatea situațiilor.
Pentru persoanele fără antecedente cardiace, însă, raportul dintre avantaje și riscuri nu este la fel de bine definit.
