Când s-au întâlnit în nordul Serbiei, în noiembrie anul trecut, președintele sârb Aleksandar Vučić și prim-ministrul ungar Viktor Orbán nu ar fi putut bănui că amândoi vor fi îndepărtați de la putere în mai puțin de un an.
Amândoi au fost înlăturați de mișcări populare. Orbán a căzut primul, în aprilie, fiind învins de partidul Tisza al lui Péter Magyar. Duminica trecută, o mișcare studențească înființată cu mai puțin de doi ani în urmă a câștigat alegerile parlamentare din Serbia, cu o majoritate zdrobitoare.
Partidul Tisza din Ungaria și Lista Studenților din Serbia par foarte diferite. Tisza se bazează pe personalitatea și energia liderului său, în timp ce studenții din Serbia insistă că nu au o conducere.
Tehnologia în apărarea secțiilor de votare
Prezența masivă la vot, de 79% în Ungaria și 69% în Serbia, a fost totuși determinată de tinerii pasionați de tehnologie din ambele țări. Aceștia au folosit instrumente de inteligență artificială pentru a analiza datele, a identifica amenințările la adresa votului și a mobiliza zeci de mii de observatori electorali, pentru a preveni intimidarea și frauda electorală din partea partidelor aflate la guvernare.
Mobilizarea alegătorilor și rolul observatorilor electorali au jucat un rol important în victoria opoziției în ambele țări.
Weekendul trecut, grupul de acțiune civică DE din Ungaria a trimis 70 de observatori electorali în Serbia. Aceștia au colaborat cu reprezentanții mișcării studențești și au vizitat secțiile de votare din provincia Vojvodina, situată în nordul Serbiei.
În timpul verii, chiar înainte de anunțarea alegerilor, aceștia au organizat ateliere în care le-au împărtășit studenților sârbi experiența și metodele dobândite în alegerile din Ungaria.
O tehnică esențială a fost identificarea în avans a circumscripțiilor electorale „infectate”. Acestea erau locuri în care numărul surprinzător de mare de voturi pentru partidul de la guvernare la alegerile anterioare sugera că s-au folosit tehnici de intimidare a alegătorilor sau de „vot în lanț”.
„În jurul orei 16:00, în ziua alegerilor, am observat grupuri de huligani mascați, susținători ai lui Vučić, adunându-se lângă secțiile de votare”, a declarat pentru BBC Péter Klemm, un activist studențesc din Subotica. „Așa că am trimis echipe mobile și am început să filmăm totul.”
Împreună cu observatorii „stacionari” deja prezenți la fața locului, cei 20–30 de voluntari de la fiecare secție de votare amenințată au acționat ca un puternic factor de descurajare, consideră el, și au împiedicat intimidarea sau frauda.
Cei doi păreau invincibili: Orbán în Ungaria, Vučić în Serbia. Erau lideri puternici, aflați la putere de 16, respectiv 14 ani, care preluaseră controlul asupra instituțiilor statului și își construiseră imperii de afaceri care se întindeau pe teritoriul celor două țări.
Orbán a ales brânză, iar Vučić carne, atunci când s-au așezat la un prânz rapid cu burek tradițional, la o mică brutărie populară din centrul orașului Subotica, acum aproape un an.
Au continuat la o cramă locală, pentru a discuta despre petrol și alte afaceri, anume achiziția planificată de către Ungaria a rafinăriei de petrol Nis din Serbia. Cei doi lideri naționaliști au găsit multe puncte comune, atât în afaceri, cât și în politică. Printre acestea se numără prietenia lor cu Vladimir Putin din Rusia și cu președintele chinez Xi Jinping, precum și sprijinul ferm pentru Milorad Dodik, liderul separatist al sârbilor bosniaci.
O linie feroviară de mare viteză între Belgrad și Budapesta este construită cu finanțare și know-how chinezesc.
Paralelele dintre căderea de la putere a celor doi bărbați sunt extraordinare. Vučić și-a recunoscut înfrângerea exact la ora 21:30, duminică seara, la fel cum a făcut-o Orbán pe 12 aprilie. Puțini observatori se așteptau ca vreunul dintre cei doi să-și recunoască înfrângerea în mod pașnic.
În această săptămână au existat speculații conform cărora Vučić ar fi vorbit de două ori cu Orbán duminică seara, ca să-i ceară sfatul: o dată înainte de a-și recunoaște înfrângerea și încă o dată la ora 23:15. Se speculează și că Orbán l-ar fi convins pe aliatul său sârb să nu recurgă la forță.
Vučić neagă că ar fi vorbit cu Orbán înainte de anunț, dar recunoaște convorbirea ulterioară. Viktor Orbán, contactat de BBC, a refuzat să comenteze.
Cu o oră înainte de închiderea urnelor în Serbia, grupuri de justițiari mascați și cu glugă au ocupat poziții în centrul Belgradului. În timpul votării, grupuri similare au fost fotografiate la multe secții de votare și blocate de observatorii electorali.
Există și o altă similitudine numerică, ciudată. Lista Studenților va avea 140 de locuri în parlamentul sârb de 250 de locuri, același număr pe care partidul Tisza al lui Péter Magyar l-a obținut în parlamentul maghiar de 199 de locuri.
Magyar a fost singurul lider european care i-a sunat direct pe studenți, în acea seară, pentru a-i felicita. Probabil era și singurul care le avea numărul de telefon.
„Este întotdeauna bine să auzi că povestea partidului Tisza ar putea constitui o sursă de inspirație pentru alte națiuni”, a declarat prim-ministrul maghiar pentru BBC.
„Rezultatul alegerilor din Ungaria ne-a arătat clar că ceea ce facem aici este corect”, a afirmat liderul Listei Studenților, Ilija Srdanović, în ajunul votului.
Srdanović a fost unul dintre cei cu care Péter Magyar a vorbit în acea duminică seară.
Orbán, în vârstă de 63 de ani, și Vučić, în vârstă de 56 de ani, ar putea fi acum amândoi urmăriți penal pentru corupție și abuz de putere.
Aparatul judiciar din ambele țări este similar. Serviciul special de urmărire penală al Serbiei pentru crima organizată, JTOK, și noii procurori speciali din Ungaria, cunoscuți sub numele de NVVH, au competențe similare. Aceștia s-ar putea dovedi utili unul pentru celălalt.
Companii maghiare apropiate de Orbán au fost implicate, de asemenea, în proiectul de construcție a gării din Novi Sad. Prăbușirea acoperișului gării, pe 1 noiembrie 2024, atribuită atât corupției, cât și neglijenței, a provocat moartea a 16 persoane și a servit drept catalizator pentru mișcarea studențească sârbă.
„În Europa exista percepția că, cu cât regimurile lui Orbán și Vučić rămâneau mai mult timp la putere, cu atât deveneau mai puternice”, a declarat pentru BBC Áron Timar, fondatorul grupului de acțiune civică DE din Ungaria.
„De fapt, ele s-au slăbit. Iar odată ce societatea și-a găsit vocea și s-a ridicat, nu a mai existat nicio cale de a o opri.”
