Ministerul Apărării Naţionale a primit dezlegare de la Guvern să demareze o campanie de angajări masive în sistem. Concret, 6.400 de posturi au fost deblocate în Armata Română, iar în perioada următoare vor fi încadraţi soldaţi, subofiţeri, maiştri militari, ofiţeri, dar şi 400 de medici şi 50 de psihologi.
Armata Română încearcă astfel, într-un termen relativ scurt, să acopere un gol destul de mare lăsat de plecarea, anul trecut, a aproximativ 8.000 de oameni din sistem.
„Nu putem să rezolvăm totul deodată, avem un buget foarte bun, mai bun decât anul trecut pentru că în România a fost creştere economică şi 2% din Produsul Intern Brut reprezintă o sumă considerabil mai mare”, a afirmat ministrul Mihai Fifor.
Ministrul Apărării a anunţat că va avea o întâlnire cu şeful de stat major, prilej cu care se va face o analiză şi se va stabili distribuţia posturilor pe unităţi. Treptat, în fiecare an, numărul angajărilor din sistemul militar va creşte, a subliniat oficialul. „Nu este suficient să scoţi posturi la concurs. Este extrem de important să pregăteşti militari care intră în Armata Română. Vreau să vă spun că este un proces de durată, mai ales când este vorba de specialişti. Problema noastră nu este doar să pregătim această generaţie şi să o încadrăm, problema noastră e să reuşim să-i şi ţinem în Armata Română şi tocmai de aceea, pe toate măsurile pe care le luăm în momentul de faţă, dorim să arătăm că o carieră militară este o carieră pe care şi-o poate dori orice tânăr din această ţară”, a explicat ministrul Apărării.
Unde şi cum se face selecţia
Astfel, cei care vor să-şi facă o carieră în Armată trebuie să se adreseze centrelor regionale de recrutare unde se va deschide un dosar de recrutare şi se va face vizita medicală. Dacă acest pas a fost trecut, urmează adăugarea, în dosar, a copiilor actelor de identitate şi de studii, certificatul de cazier judiciar etc.
De asemenea, se vor completa câteva documente – tip. Conform procedurilor MApN, cei care vor să se încadreze în Armată vor trece apoi prin mai multe etape de selecţie.
În primul rând se dau teste pentru a se verifica aptitudinile în domeniul militar ale candidatului. În primul rând este vorba de examinarea psihologică de care trebuie să treacă orice candidat.
După aceasta urmează probele fizice care constau, conform MApN, în parcurgerea într-un timp determinat a unui traseu utilitar-aplicativ şi de probă de rezistenţă pe distanţa de 1.000 sau 2.000 m, în funcţie de categoria de personal pentru care ai optat şi vârstă.
Dacă trece de aceste două probe eliminatorii, candidatul va da interviu de evaluare finală, care vizează capacitatea de exprimare şi motivaţia. La toate cele trei probe, candidaţii sunt notaţi cu Admis sau Respins. Durata selecţiei este de 24 de ore (pentru opţiunile: soldat/gradat profesionist şi elev la colegiul naţional militar), sau de 48 de ore (pentru a deveni ofiţer, maistru militar sau subofiţer).
Tinerii care pică primele două probe pot solicita orientarea spre o altă categorie de personal militar, în funcţie de rezultatele obţinute, spun organizatorii. Candidaţii admişi vor fi repartizaţi şi vor urma un program de pregătire timp de câteva luni (maximum 5), într-un centru de instruire.
Teste suplimentare pentru aviaţie, operaţii speciale şi marină
În unele cazuri, conform MApN, când se vrea încadrarea la unele arme sau servicii şi specialităţi militare este necesară şi „Selecţia aptitudinală specială”.
Astfel, candidaţii care vor desfăşura activităţi aeronautice militare sau care optează pentru specialitatea „forţe pentru operaţii speciale“ vor fi testaţi la Centrul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială „General doctor aviator Victor Anastasiu“din Bucureşti.
La fel, cei care vor să ajungă în Forţele Navale vor avea nevoie de avizul Centrului de Medicină Navală din Constanţa.
Ce salarii sunt în Armata Română
Salariile pe care le achită MApN în prezent sunt, în medie, cu aproape 20 la sută mai mari faţă de anul 2016. Spre exemplu, în cazul unui soldat profesionist care a primit, în luna ianuarie 2018, 1.857 lei creşterea este mult mai mare, de 54 la sută a venitului net faţă de decembrie 2016. Un subofiţer a câştigat, în luna ianuarie 2018, 2.440 lei, o creştere de 46,7 la sută, raportat la decembrie 2016. În fine, în luna ianuarie, un locotenent–colonel a încasat 3.868 lei, o creştere de 45,4 la sută, faţă de 2016.
La veniturile lunare se adaugă şi norma de hrană, venit neimpozabil, acordat în funcţie de zilele lunii respective, de aproximativ 1.000 de lei lunar.
O noutate pentru 2018 este că în buget au fost cuprinse pentru personalul încadrat în M.Ap.N, şi sumele aferente plăţii voucherelor de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei de persoană.
Armata caută şi rezervişti voluntar
Ministerul Apărării intenţionează să reia şi programul de voluntariat al Armatei, după ce acesta a fost analizat, iar conducerea Ministerului a descoperit problemele pentru care acesta nu a putut fi pus în practică anul trecut. „Programul de voluntari al Armatei va fi reluat. Am analizat ceea ce nu a mers în prima instanţă, pentru că nu a fost cel mai de succes program al Armatei Române”, a spus Mihai Fifor. Şi anul trecut s-a încercat încadrarea a 2.900 de persoane pe posturi de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi soldaţi, rezervişti voluntari, dar programul s-a blocat.
Procedura de recrutare este oarecum similară cu cea de încadrare a militarilor profesionişti. La centrele de recrutare se întocmesc dosare care conţin actul de identitate, certificatul de cazier judiciar, acte de studii, permisul de conducere şi livretul militar, unde este cazul, iar apoi candidatul va trece prin testele de selecţie şi va intra în programul de instruire. În această perioadă de pregătire, voluntarul primeşte soldă întreagă, la fel ca un militar profesionist.
În rest, când stau acasă, aceştia primesc pe toată perioada în care vor avea contract ca rezervist voluntar o sumă de 10 la sută din salariul de bază. Primul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani, iar următoarele pe câte o perioadă de maximum 3 ani.
