Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile formulate de Guvern împotriva deciziilor prin care Curtea de Apel București a suspendat 11 hotărâri adoptate de Executivul interimar condus de Ilie Bolojan. Decizia instanței supreme este definitivă în privința măsurii suspendării.

Important este că hotărârile de Guvern nu au fost anulate definitiv. Ele nu vor putea produce efecte cât timp sunt suspendate, urmând ca instanțele să analizeze separat legalitatea lor în procesele pe fond.

Litigiul a fost declanșat de PSD, care a atacat inițial 12 hotărâri ale Executivului, susținând că un Guvern demis și rămas interimar are competențe limitate și nu poate adopta măsuri importante de politică publică sau reorganizări cu efecte pe termen lung.

ÎCCJ menține suspendarea celor 11 hotărâri de Guvern

Primele șase acte au fost suspendate de Curtea de Apel București pe 30 iulie, iar alte cinci pe 3 august. Executivul a formulat recurs, însă Înalta Curte l-a respins pe 26 august.

Prin urmare, cele 11 hotărâri rămân suspendate până la soluționarea litigiilor privind legalitatea lor.

PSD contestase inițial 12 acte normative. Unul dintre acestea, referitor la Strategia națională pentru conservarea biodiversității, a fost retras între timp de Guvern și nu mai face parte din litigiu.

Executivul a susținut în instanță că măsurile contestate erau necesare pentru funcționarea administrației publice. Unele dintre ele ar avea legătură cu îndeplinirea unor jaloane din PNRR, implementarea legislației europene sau administrarea programelor finanțate din fonduri externe.

Guvernul a argumentat, de asemenea, că actele au parcurs procedurile de avizare necesare.

Ce măsuri sunt afectate de decizia instanței

Cele 11 hotărâri suspendate acoperă domenii foarte diferite. Printre acestea se numără reorganizarea Ministerului Agriculturii și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, modificări referitoare la ariile naturale protejate, reglementări pentru echipamentele radio și măsuri privind organizarea CNCAN.

Pe listă se află și actul privind administrarea fondurilor SEE și norvegiene, programe cu o miză financiară de aproape 600 de milioane de euro.

Alte hotărâri vizează sprijinul acordat adulților cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale, cheltuielile pentru neutralizarea animalelor moarte și măsuri destinate integrării pe piața muncii a tinerilor NEET.

Pentru această ultimă categorie fusese prevăzută inclusiv acordarea unei prime de stabilitate de 1.000-1.250 de lei lunar la prima angajare.

Printre actele afectate se află și hotărârea care stabilea normele pentru mecanismul de suspendare a dreptului de a conduce în cazul șoferilor care nu își achită amenzile. Suspendarea actului normativ împiedică, pentru moment, aplicarea mecanismului în forma stabilită de Guvern.

Raluca Turcan atacă dur decizia Înaltei Curți

Hotărârea ÎCCJ a provocat reacții politice puternice. Deputata PNL Raluca Turcan a criticat public decizia și a susținut că suspendarea celor 11 acte afectează reformele promovate de Executivul condus de Ilie Bolojan.

Într-un mesaj public, aceasta a acuzat existența unei coincidențe între demersurile PSD și deciziile pronunțate de instanțe.

„Justiția Liei Savonea mai dă o lovitură reformelor lui Bolojan. În Kiseleff se mai deschide o șampanie!”, a transmis Raluca Turcan.

Deputata PNL a invocat în special impactul suspendării asupra unor măsuri sociale și programe finanțate din fonduri externe.

Potrivit acesteia, printre persoanele afectate se pot afla adulții cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale și tinerii care încearcă să intre pe piața muncii. Turcan a amintit și miza de aproape 600 de milioane de euro a programelor finanțate prin fondurile SEE și norvegiene.

Afirmațiile privind presupusa apropiere dintre deciziile instanțelor și interesele PSD reprezintă însă poziția politică exprimată de Raluca Turcan și nu o constatare a instanței.

Procesele continuă. Hotărârile nu au fost anulate

Decizia Înaltei Curți nu pune capăt disputei juridice dintre PSD și Guvern.

Judecătorii au soluționat recursurile referitoare la suspendarea celor 11 hotărâri, nu acțiunile prin care este contestată legalitatea lor în ansamblu. Procesele pe fond vor continua, iar instanțele vor trebui să stabilească dacă Executivul interimar avea sau nu competența legală de a adopta măsurile respective.

Până la pronunțarea unor soluții în aceste litigii, cele 11 hotărâri rămân suspendate și nu pot fi aplicate în forma contestată.