Virusul Nipah este clasificat drept un agent patogen cu risc major de către Organizația Mondială a Sănătății, din cauza ratei ridicate de mortalitate și a lipsei unui vaccin sau a unui tratament specific.
- Moartea lui Mircea Lucescu în Săptămâna Patimilor: ce spune Biserica și ce semnificații există în tradiția populară
- Decizie oficială privind certificatele de handicap. Măsuri urgente anunțate de autorități
- Schimbare majoră pentru pensionarii care au cotizat înainte de 1990! Statul pregătește o decizie fără precedent
Autoritățile încearcă în prezent să limiteze un focar activ, în timp ce epidemiologii avertizează că virusul Nipah rămâne extrem de periculos. Potrivit publicației The Independent, au fost confirmate cinci cazuri de infectare, inclusiv în rândul personalului medical, ceea ce a ridicat semne serioase de alarmă.
Ca măsură de prevenție, aproape 100 de persoane au fost plasate în carantină la domiciliu, iar pacienții infectați sunt tratați în unități medicale specializate din capitala regională și din zonele învecinate. Dintre cei cinci bolnavi confirmați, unul se află în stare critică.
Specialiștii subliniază că virusul Nipah nu beneficiază în prezent de vaccin sau terapie antivirală dedicată, ceea ce îl face deosebit de dificil de gestionat în cazul apariției focarelor.
Cum se transmite virusul Nipah
Experții explică faptul că infectările la om sunt rare și apar, de regulă, prin transmiterea virusului de la lilieci, considerați principala sursă de infecție. Contaminarea se poate produce prin consumul de fructe sau produse alimentare contaminate ori prin contact direct cu secrețiile animalelor infectate.
În unele cazuri, virusul se poate transmite și de la om la om, mai ales în mediul spitalicesc, așa cum s-a întâmplat cu o asistentă medicală aflată în comă, care ar fi fost infectată în timp ce îngrijea un pacient cu simptome respiratorii severe.
Simptomele infecției cu virusul Nipah
Infecția cu virusul Nipah (NiV) debutează, de cele mai multe ori, cu manifestări generale, greu de diferențiat de alte afecțiuni, ceea ce îngreunează diagnosticarea timpurie.
Potrivit Centers for Disease Control and Prevention, perioada de incubație este, în general, cuprinsă între 4 și 21 de zile, deși în focarele anterioare au fost raportate și intervale mai lungi între expunere și apariția bolii.
Pacienții dezvoltă frecvent o stare asemănătoare gripei, caracterizată prin:
febră ridicată;
dureri de cap;
dureri musculare;
oboseală accentuată.
În formele mai grave, pot apărea simptome respiratorii, precum tuse persistentă, dificultăți de respirație sau pneumonie. De asemenea, virusul poate provoca inflamații severe ale creierului (encefalită), care pot duce rapid la complicații neurologice și deces.
Specialiștii avertizează că recunoașterea timpurie a simptomelor și izolarea rapidă a cazurilor sunt esențiale pentru limitarea răspândirii acestui virus extrem de periculos.
