Val de concedieri în sistemul public: 40.000 de bugetari își pierd locurile de muncă. Pachetul II aduce noi măsuri de austeritate

Pachetul II de austeritate: 40.000 de bugetari concediați și economii de miliarde la buget

Al doilea pachet de austeritate aduce schimbări majore pentru administrația publică și pentru sectorul bugetar. Printre măsuri se numără restructurarea aparatului local, reducerea posturilor din administrație, reglementarea pensiilor speciale, eliminarea unor privilegii din companiile de stat și noi taxe pentru firme și multinaționale.

Concedieri masive și economii la buget

Una dintre măsurile centrale este disponibilizarea a peste 40.000 de bugetari, cu o economie estimată la două miliarde de lei anual. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că situația este dificilă, dar a subliniat că aceste reforme sunt necesare.

„În momentul în care ești pe o funcție și vezi că nu poți să faci ceea ce este necesar, mai bine pleci. Nu, nu mi-am pus problema să demisionez, dar a sta pe un astfel de post, în condițiile în care nu poți să faci ceea ce trebuie, deși ai un program de guvernare, nu se justifică. Sper să nu ajungem în această situație”, a spus premierul Ilie Bolojan.

El a adăugat că măsurile au fost întârziate câteva săptămâni din cauza discuțiilor tensionate din Coaliție.

„Într-adevăr are o întârziere de 2-3 săptămâni datorită tergiversărilor din această perioadă de vară. […] Dacă și ședințele Coaliției ar fi funcționat în această perioadă, cu siguranță anumite decizii le-am fi putut lua ceva mai repede”, a precizat acesta.

Poziția PSD

Deocamdată, PSD nu și-a dat acordul final pentru pachetul de măsuri. Există voci în partid care susțin că nu pot vota „în orb” austeritatea. Cu toate acestea, liderii susțin că alianța de guvernare merge mai departe.

„Coaliţia merge înainte, nu aţi auzit pe nimeni să spună că nu mai avem Coaliţie. Mergem înainte pe toate lucrurile care ţin de Pachetul II, avem propuneri de relansare”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD.

Unde se reduc posturile

Restructurarea vizează în special aparatul administrativ local și central: cabinetele demnitarilor, prefecturile, poliția locală și consiliile de administrație din instituțiile publice. Doar eliminarea unui consilier personal din birourile primarilor, viceprimarilor și demnitarilor ar reduce aproximativ 6.000 de posturi.

„În multe locuri există spații importante pentru a reduce personalul […] vorbim de cel puțin 20 de procente. […] De exemplu, prin reducerea câte unui consilier personal din cabinetele de primar, de viceprimar, de demnitari, din start, aproximativ 6000 de posturi se reduc numai din această componentă”, a explicat Ilie Bolojan.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că noua reformă va aduce economii de peste 2,2 miliarde de lei anual, deoarece promovările și menținerea în funcție vor fi condiționate de performanță, nu de vechime sau apartenență politică.

Schimbări în sănătate și fiscalitate

Guvernul propune și un pachet de reforme pentru sistemul medical. Salarizarea cadrelor medicale ar urma să fie corelată cu performanța, iar finanțarea spitalelor să depindă de numărul real de pacienți tratați. Internările fictive vor fi sancționate, scopul fiind creșterea calității serviciilor și reducerea risipei.

De asemenea, pachetul introduce restricții pentru cumulul pensiei cu salariul în sectorul public, cu posibile excepții pentru medici și profesori.

Modificări în legislația insolvenței

Executivul vrea să înăsprească regulile pentru firmele aflate în insolvență. Printre măsuri:

interzicerea deschiderii de noi companii timp de 5 ani pentru administratorii societăților intrate în insolvență,

scurtarea duratei procedurii,

îmbunătățirea recuperării datoriilor fiscale.

Premierul, despre presiunea politică

Deși măsurile sunt considerate dure și impopulare, premierul Ilie Bolojan afirmă că nu a luat în calcul demisia.

„Nu mi-am pus problema să demisionez”, a declarat acesta într-un interviu pentru Antena 1, adăugând că înțelege riscurile politice și chiar posibilitatea unei moțiuni de cenzură, dar subliniază că reformele sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică a țării.