Andreea, mama gemenilor din Ploiești care și-au pierdut viața în timp ce ea era live pe TikTok, a ieșit din închisoare. Tragedia a șocat întreaga țară la momentul respectiv, iar acum mulți se întreabă ce face femeia după eliberare.
Drama s-a petrecut în 2021, când doi copii de doar doi ani au căzut de la etajul 10 al blocului în care locuiau, după ce au urcat pe o piesă de mobilier din apropierea ferestrei. Mama lor, care trebuia să îi supravegheze, transmitea live pe rețelele de socializare.
Eliberarea Andreei
În februarie 2023, femeia a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare pentru ucidere din culpă. „La data de 18 august 2021 s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de mama minorilor decedaţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, aceasta fiind audiată în calitate de suspectă în cauză. Din probele administrate în cauză până în prezent a rezultat la data de 11 august 2021, minorii în vârstă de doi ani, fiind lăsaţi nesupravegheaţi de către mama lor, s-au urcat pe un corp de mobilier din apropierea ferestrei dormitorului şi s-au precipitat de la etajul 10 al imobilului unde locuiau, rezultând decesul acestora”, a transmis Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti într-un comunicat oficial.
- Bolile reumatologice eligibile pentru handicap permanent. Care sunt criteriile stabilite
- Amețeala nu apare doar din cauza oboselii sau anemiei. Șapte probleme de sănătate pe care le poate ascunde acest simptom
- Ceaiul care ajută la reglarea tiroidei și menținerea greutății. Eficiența depinde de ora la care îl bei — iată programul optim
După ce a ispășit o parte din pedeapsă, Andreea a fost eliberată și a revenit la activitatea care a făcut-o cunoscută: live-urile pe internet.
Viața după detenție
Femeia este din nou activă pe rețelele de socializare, unde postează constant. Recent, ea a distribuit un clip emoționant cu fotografii ale gemenilor și un mesaj încărcat de durere:
„Sunt mamă, nu sunt o super eroină, nici din oțel, dar pentru copiii mei aș fi orice. Am trecut nopți întregi cu lacrimi în ochi, dar dimineața am zâmbit, ca să nu simtă ei niciun regret. Am îndurat dureri, lipsuri și oboseală, dar dragostea mea nu le-a lipsit niciodată. Poate nu am tot ce îmi doresc, poate nu am bani sau haine scumpe, dar am brațele care îi țin strâns când le e frică, și sufletul care se rupe când îi văd triști. Pentru ei aș trece prin foc, aș înfrunta lumea, aș cădea și m-aș ridica de o mie de ori. Un copil nu are nevoie de o mamă perfectă ci de o mamă prezentă care luptă, care nu are tot, dar le dă tot. Așa sunt eu. Mă ridic din genunchi pentru ei, sper și muncesc pentru ei. Ei sunt inima mea până la ultima mea suflare.”
