Liderii NATO s-au reunit la Haga pentru un summit istoric, cu un angajament major de a crește cheltuielile de apărare. Totuși, discuțiile au scos la iveală tensiuni, președintele francez Emmanuel Macron criticând ideea unui „război al taxelor” concomitent cu cererea de creștere a bugetelor militare. Spania și-a menținut poziția de a nu aloca mai mult de 2,1% din PIB apărării, în timp ce sindicatele europene avertizează asupra riscului de a sacrifica bugetele sociale.
Macron cere „pace comercială” și condamnă „aberația” taxelor
După încheierea summitului NATO de la Haga, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că Rusia rămâne o amenințare primară pentru Alianță și că declarația finală, semnată de cele 32 de state membre, demonstrează consolidarea poziției Europei în cadrul NATO.
Cu toate acestea, Macron a lansat un apel ferm pentru detensionarea relațiilor comerciale intra-NATO: „Nu putem spune că vom cheltui mai mult și apoi, în mijlocul NATO, să lansăm un război comercial.”
El a continuat, afirmând că o astfel de abordare este „o aberație și, de aceea, este foarte important să putem reveni la ceea ce ar trebui să fie regula între toți aliații, adică o pace comercială reală și, de aceea, reducerea tuturor barierelor tarifare care există sau care au fost consolidate”, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Spania refuză să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB
Premierul spaniol Pedro Sanchez a confirmat miercuri, la finalul summitului NATO de la Haga, că Spania nu va aloca apărării un buget mai mare de 2,1% din PIB, chiar dacă celelalte state membre au convenit să crească acest buget la 5% din PIB într-un orizont de timp de zece ani. Informația a fost relatată de agențiile Reuters și EFE.
Sanchez a declarat într-o conferință de presă că Spania va îndeplini noile ținte privind capabilitățile militare convenite la acest summit, dar consideră că actualul obiectiv de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare este „suficient, realist și compatibil cu statul social”.
El a insistat că Spania nu va cheltui pentru apărare mai mult de 2,1% din PIB și că înțelegerea validată acum de șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO acceptă poziția Spaniei, iar această țară nu va trebui să-și crească cheltuielile militare la 5% din PIB.
Mai devreme miercuri, secretarul american de stat Marco Rubio a descris Spania drept „o mare problemă” în urma refuzului de a se conforma obiectivului cerut de președintele american Donald Trump pentru creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB.
- Cristian Diaconescu revine la Palatul Cotroceni: numit consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională
- Ilie Bolojan cere epurarea aparatului guvernamental: demisii în bloc, restructurări și un nou stil de conducere
- Tragedie: un copil de 18 luni a murit după ce a fost lăsat ore întregi în mașină, în caniculă extremă
La rândul său, șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a afirmat că noile ținte NATO privind cheltuielile pentru apărare și securitate sunt accesibile pentru Italia întrucât ele oferă țărilor „flexibilitate totală” privind modul de a atinge obiectivele respective. Într-o conferință de presă de la încheierea summitului de la Haga, Meloni a dat asigurări că nici măcar un euro nu va fi deturnat de la alte priorități bugetare ale Italiei pentru a finanța creșterea planificată a cheltuielilor pentru apărare.
Angajamentul NATO de 5% din PIB și avertismentele sindicatelor europene
Liderii țărilor membre ale NATO s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare și securitate până în 2035, conform declarației finale a summitului de la Haga. Statele aliate doresc să aloce „anual cel puțin 3,5% din PIB” pentru cheltuieli militare și încă 1,5% din PIB pentru securitate în sens mai larg, precum „protejarea infrastructurilor esențiale” și apărarea „rețelelor”. De asemenea, țările membre NATO și-au reafirmat miercuri „angajamentul nezdruncinat” de a se apăra reciproc în cazul unui atac. „Un atac contra unuia este un atac contra tuturor”, insistă statele aliate, subliniind atașamentul lor față de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic privind apărarea colectivă.
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a avertizat miercuri că planurile de creștere „masivă” a cheltuielilor militare acceptate de liderii europeni la summitul NATO nu trebuie „să însemne o reducere a bugetelor sociale”, relatează agenția EFE. Deși sindicatele europene și-au exprimat sprijinul pentru „politici de securitate coordonate și consolidate care să asigure că Europa contribuie la asigurarea păcii, a statului de drept, a drepturilor omului și a progresului social la nivel internațional”, au subliniat că, în același timp, trebuie „protejate cheltuielile sociale”.
„Fondurile UE destinate inițial programelor de coeziune și redresare au fost deja deturnate către sectorul apărării”, notează CES într-un comunicat transmis în timpul summitului NATO. Cu excepția premierului spaniol Pedro Sanchez, liderii europeni prezenți la acest summit au fost de acord cu creșterea cheltuielilor pentru apărare și securitate până la 5% din PIB într-un orizont de timp de zece ani, față de actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de unii membri ai NATO.
În acest context, guvernele europene „trebuie să evite creșterea poverii financiare asupra lucrătorilor” și „să se asigure că cei mai înstăriți plătesc partea lor echitabilă de impozite”, subliniază sindicatele europene. Secretara generală a CES, Esther Lynch, a avertizat că scăderea investițiilor în serviciile publice va lăsa Europa „nepregătită în fața provocărilor cu care ne confruntăm”. „UE trebuie să înceteze să jefuiască fondurile sociale deja insuficiente și guvernele nu trebuie să facă lucrătorii, pensionarii sau persoanele cu dizabilități să plătească prețul obiectivelor nerealiste pe care le-au stabilit”, a spus ea în declarația difuzată. De asemenea, Esther Lynch le-a cerut guvernelor europene ca sporirea cheltuielilor militare să nu conducă „pur și simplu la îmbogățirea și mai mult a acționarilor și a directorilor generali ai producătorilor de arme”.
