O veste cutremurătoare a zguduit sistemul penitenciar românesc. Elena Marsilia Mantu, o cunoscută traficantă de droguri supranumită „Griselda de România”, și-a pus capăt zilelor în penitenciar, la scurt timp după ce fusese transferată de la Penitenciarul Târgșor la Penitenciarul-Spital Rahova pentru control medical și tratament. Femeia, condamnată la aproape cinci ani de închisoare, a fost găsită spânzurată cu un cordon în celula sa, un gest extrem care a lăsat în stare de șoc atât gardienii, cât și pe ceilalți deținuți.
Un sfârșit tragic într-o celulă de închisoare
Tragedia a avut loc în dimineața zilei de luni, 16 iunie 2025, în jurul orei 5:00. Elena Marsilia Mantu, o figură notorie în lumea traficului de droguri din România, a fost găsită fără suflare, spânzurată cu un cordon de halat, în camera pe care o împărțea cu alte deținute. Incidentul s-a produs în timp ce colegele de celulă dormeau, fapt ce a amplificat șocul descoperirii.
Potrivit Wowbiz, în celula Elenei nu a fost găsit niciun bilet care să explice gestul său extrem, lăsând autoritățile și opinia publică în fața unui mister dureros. Moartea ei subită, cu puțin timp înainte de a putea solicita o nouă cerere de liberare condiționată, ridică numeroase semne de întrebare.
„Griselda de România” și imperiul său de droguri
Elena Marsilia Mantu fusese condamnată definitiv, în februarie 2024, la 4 ani și 9 luni de închisoare pentru infracțiuni legate de trafic de droguri. Numele său de „Griselda de România” nu era întâmplător. Ea și soțul ei, Gabriel Mantu, au condus o grupare de traficanți de droguri de mare risc, cu operațiuni extinse în special în Piatra Neamț, dar și în anumite zone din județele Neamț, Bacău și Suceava.
Rețeaua, caracterizată prin zeci de clienți zilnic și încasări uriașe din comercializarea de cocaină, canabis și etnobotanice, era extrem de bine organizată. Această anvergură a activității infracționale a dus la comparații cu celebra Griselda Blanco, „Nașa Cocainei” din Columbia, a cărei poveste de viață a inspirat chiar și serialul „Griselda”.
Soarta Elenei Marsilia Mantu nu a fost singulară în familia sa. Întreaga sa familie a fost implicată în traficul de droguri și a suferit consecințe juridice severe. Soțul ei, Gabriel Mantu, își execută o pedeapsă de 10 ani și 8 luni în Penitenciarul Focșani, în timp ce fiul lor, Alexander Mario, minor la momentul condamnării, are de executat 3 ani, fiind închis la Centrul de detenție Tichilești – Brăila. Această dispersare a membrilor familiei în diferite penitenciare subliniază amploarea și gravitatea infracțiunilor comise.
Un transfer medical și un dosar de moarte suspectă
Săptămâna trecută, Elena Marsilia Mantu fusese transferată de la Penitenciarul Târgșor, unde își executa pedeapsa, la Penitenciarul-Spital Rahova. Scopul transferului era unul pur medical: control și tratament. Din păcate, acest transfer a precedat evenimentul tragic.
Imediat după descoperirea decesului, a fost deschis un dosar de moarte suspectă, o procedură standard în astfel de cazuri. Anchetatorii vor examina cu atenție rezultatele necropsiei și vor colecta toate informațiile disponibile despre traficanta de droguri pentru a stabili cu exactitate împrejurările care au condus la sinuciderea sa.
Un șir de refuzuri judiciare și o speranță frântă
Potrivit informațiilor din presă, Elena Marsilia Mantu nu a acceptat niciodată pe deplin pedeapsa primită pentru trafic de droguri în aprilie 2024. După condamnare, ea a încercat în repetate rânduri să obțină eliberarea, depunând numeroase cereri de suspendare a pedepsei, de revizuire și chiar de liberare condiționată. Toate aceste demersuri au fost însă respinse, rând pe rând, de judecători.
Conform legislației, o cerere de liberare condiționată putea fi formulată doar după ce executa două treimi din pedeapsă, adică aproximativ doi ani și o lună. La ultima sa cerere, depusă în 2024, judecătorii au constatat că acțiunea era prematură și au respins-o.
Cu toate acestea, ultima instanță care i-a respins cererea de liberare condiționată i-ar fi oferit o mică rază de speranță. Elena „Griselda de România” Mantu ar fi avut dreptul să formuleze o nouă cerere de liberare condiționată în luna septembrie a acestui an, adică peste doar câteva luni. Este posibil ca această speranță, combinată cu dezamăgirea cauzată de refuzurile anterioare și de viața în detenție, să fi contribuit la decizia tragică.
Acest caz subliniază complexitatea psihologică a deținuților și impactul pe care îl pot avea deciziile judiciare și condițiile de detenție asupra stării mentale.
