O eroare fatală? Ipoteza pilotului Cezar Osiceanu: Greșeala inexplicabilă a piloților, posibilă cauză a tragediei zborului Air India
Tragedia aviatică ce a lovit orașul Ahmedabad, India, miercuri, 12 iunie 2025, a șocat întreaga lume. Un avion Boeing 787 Dreamliner al companiei Air India, având la bord 242 de persoane și cu destinația Londra, s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul internațional Sardar Vallabhbhai Patel. În timp ce o familie făcea un ultim selfie emoționant la bord, ignorând soarta ce-i aștepta, pilotul român Cezar Osiceanu, un expert în aviație, avansează o ipoteză șocantă: o greșeală inexplicabilă a piloților, în care au acționat flapsurile în loc de trenul de aterizare, ar fi putut fi cauza dezastrului.
Avionul s-a prăbușit într-o zonă locuită, producând o explozie masivă și un incendiu devastator. Contextul este unul tragic, iar imaginea unei familii care se bucura de ultimele momente înainte de decolare adaugă o dimensiune sfâșietoare evenimentului.
Analiza expertului: Greșeala fatală a piloților
Pilotul Cezar Osiceanu a analizat cu atenție imaginile disponibile de la locul accidentului și a ajuns la o concluzie preliminară dură. Acesta consideră că „din imagini, la o primă vedere, a fost o greșeală crasă și fatală: a băgat flapsurile în loc de trenul de aterizare.”
Osiceanu a explicat cum această eroare ar fi putut duce la pierderea controlului aeronavei: „Aerodinamic, avionul a reușit să zboare mult timp fără flaps, asta după ce a remarcat că din imagini, la o primă vedere, a fost o greșeală crasă și fatală: a băgat flapsurile în loc de trenul de aterizare. Aripile sunt curbate în sus în efortul lor de a susține înaintarea fără flaps, cu rezistența mare la înaintare din cauza greutății mari și a trenului de aterizare neescamotat. În mod evident, pilotul la manșă a fost surprins și nu a realizat greșeala celuilalt. Dacă ducea motoarele în plin scăpau.”
Expertul subliniază că astfel de erori, deși rare, nu sunt fără precedent în istoria aviației. El a dat exemple din experiența românească: „Cazul nu este unic ca greșeală. La Tarom au fost două identice cu un BAC1-11 și cu un Boeing 737. În ambele copiloții au băgat flapsul în locul trenului. Au scăpat cu viață însă cu noroc!”
Un aspect important evidențiat de Osiceanu este diferența de amplasare a manetelor de acționare: „Deși manetele de acționare sunt în mod special amplasate diferit: cea de tren pe panoul central al bordului și cel de flaps pe pupitrul central.”
Observațiile sale detaliate din imagini sunt convingătoare: „Se văd clar: – flapsul băgat – trenul scos – motoarele mergând – aripile super arcuite și sunt aripi din materiale compozite. Chiar dacă trenul nu intra din prima există un trăgaci pe maneta de acționare care deblochează lichidul hidraulic și permite băgarea lui.”
Detalii tehnice despre aeronava implicată și aeroport
Pilotul Cezar Osiceanu a oferit și informații relevante despre aeronava Air India și aeroportul din Ahmedabad. Air India operează o flotă considerabilă de Boeing 787, cu 34 de avioane în serviciu și comenzi pentru încă 20. Avionul implicat în accident a fost comandat în 2005, lansat în 2010 și livrat abia patru ani mai târziu. Este propulsat de motoare GEnx-1B67 și avea un istoric de 39.450 de ore de zbor și aproape 7.400 de cicluri.
Aeroportul Internațional Sardar Vallabhbhai Patel din Ahmedabad dispune de o singură pistă, 5/23, cu o lungime de 3.500 m (11.500 ft.) și o lățime de 45 m.
Un aspect notabil al modelului B 787 Dreamliner este capacitatea sa unică de a atinge direct oricare două puncte de pe glob, grație soluțiilor sale constructive inovatoare, inclusiv aripile și fuselajul realizate din materiale compozite. Aeronava se remarcă prin absența instalațiilor hidraulice, înlocuite cu cele electrice, o finețe aerodinamică extraordinară datorată aripilor sale subțiri și un consum redus de combustibil.
La momentul tragediei, existau 1072 de avioane B 787 în serviciu la nivel mondial și comenzi pentru încă 974 de bucăți, subliniind popularitatea și răspândirea acestui model.
Ultimele momente și reacția autorităților
Piloții au apucat să emită un apel de urgență către controlul traficului aerian înainte de impact, un detaliu crucial care sugerează că au conștientizat o problemă critică în ultimele secunde.
Știrea inițială de la Gândul a dezvăluit că surse din aviația românească au indicat „o greșeală crasă și fatală a piloților: au fost acționate flapsurile în loc de trenul de aterizare.” Aceste surse au reiterat că „aerodinamic, avionul a reușit să zboar mult timp în aceste condiții. Aripile sunt curbate în sus în efortul lor de a susține înaintarea fără flaps, cu rezistența mare la înaintare din cauza greutății mari și a trenului de aterizare neescamotat. În mod evident, pilotul la manșă a fost surprins și nu a realizat greșeala celuilalt. Dacă ducea motoarele în plin scăpau.”
Ofițerii de poliție au confirmat că avionul s-a prăbușit într-o zonă civilă din apropierea aeroportului, transformându-se într-o minge de foc, așa cum se vede în imaginile video.
Compania Air India a confirmat oficial că „zborul AI171, pe ruta Ahmedabad-Londra, a fost implicat într-un accident imediat după decolare.” De asemenea, a precizat că „la bordul avionului, de tip Boeing 787-8, se aflau 242 de pasageri și membri ai echipajului. Dintre aceștia, 169 sunt indieni, 53 sunt britanici, unul este cetățean canadian, iar șapte sunt portughezi. Persoanele rănite au fost transportate la cele mai apropiate spitale.”
Investigația oficială este în plină desfășurare pentru a confirma cu exactitate cauzele acestei tragedii, dar ipoteza avansată de pilotul Cezar Osiceanu oferă o perspectivă importantă asupra modului în care o eroare umană aparent minoră poate avea consecințe devastatoare.
