Îngrijorările cresc în rândul pensionarilor din România, pe măsură ce specialiștii atrag atenția asupra unui scenariu potențial sumbru: aproximativ un milion de persoane ar putea rămâne fără venituri în perioada următoare. Mai mult, chiar și pentru ceilalți beneficiari, se anticipează că pensiile primite nu vor reflecta în totalitate contribuțiile aduse de-a lungul vieții.
Cauzele unei crize iminente: Deficitul bugetar și generația „decrețeilor”
Deficitele bugetare semnificative ale României, combinate cu o creștere prognozată a numărului de persoane care vor ieși la pensie până în anul 2030, ridică semne de întrebare serioase cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii. Specialiștii subliniază că, din cauza speranței de viață relativ scăzute în țară, pensionarii români ar putea ajunge să contribuie mai mult decât vor primi, în cele din urmă.
Se estimează că, în următorii ani, aproape 1,6 milioane de persoane se vor pensiona, exercitând o presiune colosală asupra sistemului public de pensii. Această creștere substanțială este atribuită în mare parte generației „decrețeilor”, adică persoanelor născute în perioada 1967-1969, când Nicolae Ceaușescu a interzis avortul. În acei ani, s-au născut aproximativ 1,4 milioane de români, iar aceștia vor începe să iasă la pensie în curând.
Calculele actuale indică faptul că, dacă bugetul dedicat pensiilor rămâne neschimbat, până în 2030, după adăugarea celor 1,4 milioane de noi pensionari, fondurile disponibile nu vor mai putea acoperi pensiile pentru aproximativ un milion de persoane. În prezent, România are aproximativ 5 milioane de pensionari, iar odată cu ieșirea la pensie a „decrețeilor”, numărul total ar putea depăși 6,5 milioane.
Înainte de implementarea Marii Recalculări din septembrie 2024, Guvernul avea nevoie de 13,7 miliarde de lei lunar pentru plata pensiilor. Însă, de la 1 septembrie, această sumă a crescut cu 2,5 miliarde de lei lunar, conform datelor Newsweek România, amplificând presiunea asupra bugetului.
Impactul recalculării pensiilor și al salariilor mici
Andreea Nică, vicepreședintele CFA România, a explicat că deficitul bugetar al țării a fost accentuat de Marea Recalculare a pensiilor, dar și de creșterea salariilor din sectorul bugetar.
„Am avut o creștere a pensiilor anul trecut, în septembrie, care nu a fost ancorată în o sursă de venit bugetar. A fost o creștere cu scop electoral, evident. S-a putut face din pix. Este o creștere bună pentru că aveam pensiile mult prea mici. În același timp, este o creștere bază pe salarii care au crescut mai lent”, a spus Andreea Nică.
Salariile mici contribuie, de asemenea, la adâncirea deficitului bugetar, deoarece taxele și contribuțiile aferente acestora sunt insuficiente pentru a susține sistemul de pensii.
„Avem peste un milion de români care câștigă salariul minim pe economie și, bineînțeles, contribuțiile lor, impozitele pe care le plătesc, sunt la nivelul acesta. Așa că este bine că avem pensii care au crescut, este însă complicat pentru că o mare parte din deficit poate fi explicată prin această creștere de pensii și de salarii în sectorul bugetar”, a menționat vicepreședintele CFA România.
Un studiu realizat de CFA România a indicat că persoanele care nu depășesc vârsta de 74 de ani nu reușesc să recupereze sumele contribute la sistemul public de pensii. Andreea Nică a avertizat că, în aproximativ 20 de ani, pensiile ar putea dispărea complet dacă nu vor fi luate măsuri pentru a încuraja oamenii să muncească mai mult și să contribuie o perioadă mai lungă.
Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie.
