O veste profund tristă a zguduit lumea televiziunii din România: Zsolt Vago, un operator de imagine cu o vastă experiență și un profesionalism desăvârșit, s-a stins din viață în timpul unei expediții pe Vârful Everest, în inima majestuoasei catene muntoase Himalaya. Dispariția sa prematură a lăsat un gol imens în sufletele colegilor de breaslă, pentru care Zsolt nu era doar un colaborator talentat, ci și un prieten drag.
Zsolt Vago și-a dedicat o mare parte a vieții artei imaginii televizate, contribuind la realizarea a numeroase proiecte de succes și devenind un nume respectat în industrie. Pasiunea sa pentru aventură și natură l-a purtat către cele mai înalte și mai dificile culmi ale lumii, expediția pe Everest fiind una dintre încercările sale ambițioase. Din nefericire, traseul extrem de periculos și condițiile meteorologice imprevizibile ale acestui gigant al lumii au curmat viața unui om plin de energie și talent.
Anunțul cutremurător al decesului a fost făcut cu profund regret de către colegii săi, care și-au exprimat șocul și durerea prin mesaje emoționante. Cei care au avut privilegiul de a-l cunoaște și de a lucra alături de Zsolt Vago își amintesc de el ca de un profesionist desăvârșit, un om calm și curajos în fața provocărilor, și un camarad loial și generos.
Paul Angelescu, un coleg apropiat, a evocat o amintire puternică, ilustrând stoicismul remarcabil al lui Zsolt: „Era cutremur, se clătina pământul sub noi, se prăbușeau clădirile, oamenii fugeau unde vedeau cu ochii. El ținea calm camera în mână și mergea în direcția opusă, fără să tresară. Îți datorez multe în meseria asta, Vago. Dumnezeu să te odihnească în pace!”. Această anecdotă subliniază devotamentul excepțional al lui Zsolt față de profesia sa, punând datoria mai presus de instinctul de conservare.
Ovidiu Oanță, un alt coleg îndurerat, și-a exprimat refuzul de a accepta tragica veste: „Dumnezeu să te ierte, fratele meu! Să îți dea odihnă veșnică Dumnezeu, Zsolt! Refuz să cred că te-ai stins acolo, sus, în Himalaya, pe care îl iubeai atât de mult! Ai fost și vei rămâne unul dintre oamenii cărora le datorez prețuire veșnică”. Cuvintele sale transmit intensitatea șocului și legătura profundă pe care o împărtășea cu Zsolt.
- „Mamă, dacă nu te sun, înseamnă că m-au spânzurat!” Acestea au fost ultimele cuvinte ale romanului condamnat la moarte in Malaezia trimise in tara!
- Anghel Damian, confesiune sinceră despre lupta nevăzută din spatele succesului
- Premierul Ilie Bolojan cere adoptarea urgentă a măsurilor fiscale: „Nu există altă soluție”
Cu doar câteva zile înainte de tragicul eveniment, pe 5 mai, Zsolt Vago împărtășise un mesaj emoționant pe rețelele de socializare, oferind o perspectivă asupra expediției sale și asupra fascinației pe care o exercita muntele asupra sa: „Am petrecut câteva zile în Camp 2, urcând până sub Camp 3, în ritmul lent al aclimatizării. Acum sunt din nou în Base Camp, lăsând corpul să se refacă și sufletul să se liniștească. De aici, așteptăm semnalul celor ce deschid drumul — echipa care montează corzile fixe. Doar atunci va începe cu adevărat urcușul spre vis. În aceste zile m-am încărcat cu liniștea și forța muntelui. Să stai în Camp 2, când forfota dimineții trece, iar șerpașii se pierd pe poteci cu proviziile lor, rămâi tu… și el — Lhotse. Colosul tăcut. Te privește și nu cere nimic. Doar să-l simți. Este o prezență care copleșește și înalță deopotrivă”. Aceste cuvinte dezvăluie o conexiune spirituală profundă cu muntele și o anticipare plină de speranță a etapei finale a ascensiunii.
Dispariția lui Zsolt Vago reprezintă o pierdere semnificativă nu doar pentru familia sa și pentru apropiați, ci și pentru întreaga comunitate a profesioniștilor din televiziune, care își amintesc de el ca de un om talentat, dedicat și curajos, un adevărat maestru al imaginii.
