După victoria obținută în alegerile prezidențiale desfășurate duminică, 18 mai 2025, Nicușor Dan va prelua o serie de atribuții esențiale în conducerea statului român. În noua sa calitate de președinte al României, acesta va avea responsabilitatea de a face o serie de numiri strategice în funcții-cheie, atât în interiorul țării, cât și în domeniul politicii externe.
Ce atribuții de numire are noul președinte
Unul dintre cele mai importante drepturi constituționale ale șefului statului este propunerea viitorului prim-ministru, ce urmează să fie validat de Parlament. În cazul lui Nicușor Dan, noul context politic îi oferă posibilitatea de a colabora cu o majoritate parlamentară favorabilă, ceea ce înseamnă că nu mai este nevoie să negocieze pentru a-și impune un premier compatibil cu propriul program politic. În acest scenariu, Ilie Bolojan este considerat opțiunea principală pentru funcția de premier, fiind susținut de o coaliție formată din PSD, PNL, USR și UDMR.
Ultima situație comparabilă a avut loc în 1996, când Emil Constantinescu l-a desemnat pe Victor Ciorbea în fruntea Guvernului, sprijinit de coaliția CDR.
Totodată, președintele urmează să numească un nou judecător la Curtea Constituțională, întrucât mandatul actual al Liviei Stanciu se încheie în luna iunie. În același interval, vor fi desemnați și alți doi judecători – unul de Senat și unul de Camera Deputaților – ceea ce va duce la alegerea unui nou președinte al CCR, odată cu încheierea mandatului lui Marian Enache.
Schimbări posibile la conducerea serviciilor secrete
Președintele este, de asemenea, cel care propune șefii serviciilor de informații. De la plecarea lui Eduard Hellvig în vara lui 2023, conducerea SRI este vacantă, iar Nicușor Dan va trebui să înainteze o propunere pentru această funcție sensibilă. În paralel, se discută intens despre o posibilă schimbare și în fruntea SIE, acolo unde Gabriel Vlase este contestat, iar PSD ar putea susține o variantă proprie, în schimbul sprijinului pentru numirea unui director SRI agreat de Cotroceni.
O altă poziție care ar putea fi vizată este cea de la conducerea Serviciului de Pază și Protecție (SPP). Lucian Pahonțu, aflat la conducerea instituției de peste două decenii, a fost trecut recent în rezervă, însă a continuat să coordoneze activitatea SPP. Numirea unui nou director va reveni de asemenea președintelui.
Numiri în justiție
În domeniul judiciar, șeful statului are un rol esențial în desemnarea procurorului general, precum și a conducătorilor DNA și DIICOT. Deși legea prevede consultări cu ministrul Justiției, un guvern favorabil președintelui va asigura că deciziile finale vor fi asumate de la Palatul Cotroceni. Mandatele actualilor șefi ai acestor instituții expiră în martie anul viitor, iar Nicușor Dan a anunțat că va folosi acest răgaz pentru a face o evaluare amplă a sistemului de justiție, atât pe partea penală, cât și civilă.
Rolul președintelui în politica externă
Pe plan internațional, noul lider de la București va reprezenta România la reuniunile Consiliului European. În acest cadru, va avea un cuvânt de spus în privința politicilor europene legate de sprijinul acordat Ucrainei, în contextul conflictului cu Federația Rusă. În campania electorală, Nicușor Dan a subliniat că va continua sprijinul pentru Ucraina și că va susține un rol mai activ al României în structurile NATO și UE. Cu o orientare pro-europeană, președintele ales este perceput ca un apropiat al valorilor occidentale, iar experiența sa academică din Franța – unde a obținut titlul de doctor la Universitatea Sorbona – contribuie la această percepție.
Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie.
